Asociația Promo-LEX a lansat un apel către Vasile Tofan, candidat desemnat la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, și membrii viitorului Guvern. Asociația solicită ca viitorul program de guvernare să includă un angajament distinct privind consolidarea arhitecturii instituționale în domeniul reintegrării țării, informează TRIBUNA.

„Candidatul desemnat a indicat consolidarea rezilienței instituțiilor statului printre principalele sarcini ale guvernării. Reintegrarea este unul dintre domeniile în care această reziliență este urgent necesară: fără coordonare și fără responsabilități clare, obiectivul reintegrării riscă să rămână tratat fragmentar.

Această discuție devine tot mai urgentă, în condițiile în care situația drepturilor omului și cea socio-economică în regiunea transnistreană continuă să se agraveze, după cum arată cel mai recent raport de monitorizare al Promo-LEX. În așa-numitele penitenciare din regiune se află persoane deținute fără niciun temei legal, iar condițiile de detenție pun în pericol viața și sănătatea deținuților politici, printre care Evghenii Pancioha și Emilian Ceban.

Statul răspunde acestei situații printr-o arhitectură instituțională fragmentată. Este concluzia Cărții Albe privind justiția și drepturile victimelor în pregătirea reintegrării, publicată de Promo-LEX în 2026, pe baza răspunsurilor oficiale ale instituțiilor. Pe hârtie, arhitectura există: viceprim-ministrul pentru reintegrare, Biroul politici de reintegrare, Comisia guvernamentală pentru reintegrarea țării și ministerele de linie. Dar din analiza răspunsurilor instituționale nu rezultă un centru clar de coordonare, capabil să lege aceste structuri într-un proces comun de elaborare a politicilor de reintegrare. Comisia guvernamentală, singurul mecanism formal care ar trebui să reunească ministerele la nivel politic, nu s-a mai întrunit din 19 august 2020. Rezultatul este un vid instituțional: politicile de reintegrare nu au, în prezent, un titular clar” – se spune în apel.

Promo-LEX a remarcat că, pentru ca aceste probleme să fie abordate sistemic, nu este suficientă existența unor structuri formale.

„Problema nu ține de comunicarea de zi cu zi dintre instituții. Lipsesc normele care să stabilească cine fixează agenda comună, cine convoacă ministerele, cine formulează opțiunile de politici și cine urmărește implementarea deciziilor.

Consecințele acestui vid nu sunt abstracte. Cartea Albă documentează un fenomen recurent: persoanele eliberate din detenția ilegală de la Tiraspol nu au un punct clar de intrare în sistemul de sprijin al statului și sunt redirecționate de la o instituție la alta, fiecare invocând limitele propriei competențe. Comisia Europeană a semnalat, în rapoartele de extindere pentru 2024 și 2025, lipsa unui mecanism specific de asistență pentru locuitorii regiunii transnistrene expuși încălcărilor drepturilor omului. Ministerul Muncii și Protecției Sociale a recunoscut, la 30 aprilie 2026, deficiențele Legii nr. 137/2016 și a propus un grup de lucru pentru revizuirea acesteia. Aceste recunoașteri trebuie transformate în decizii”, au mai spus experții.

Pornind de la aceste constatări, Asociația Promo-LEX solicită candidatului desemnat la funcția de prim-ministru și viitorului Guvern să înceapă cu consolidarea arhitecturii instituționale a reintegrării. În lipsa unui centru clar de coordonare, nicio soluție sectorială (în justiție, educație, protecție socială sau securitate) nu poate fi pregătită și implementată coerent. Acțiunile instituționale de bază sunt următoarele:

1. Să includă în programul de activitate al Guvernului un capitol distinct privind reintegrarea țării, cu obiective, termene, responsabili și resurse. Funcția de viceprim-ministru pentru reintegrare trebuie menținută în componența Guvernului, susținută de un aparat administrativ propriu, proporțional cu complexitatea dosarului.
2. Să inițieze o evaluare funcțională a arhitecturii instituționale în domeniul reintegrării, care să identifice unde apar lacune de responsabilitate și de coordonare. Rezultatele evaluării trebuie urmate de măsuri de consolidare instituțională, inclusiv, după caz, a Biroului politici de reintegrare, cu capacitate de analiză și planificare strategică.
3. Să reactiveze și să operaționalizeze Comisia guvernamentală pentru reintegrarea țării, ca nivel politic de coordonare interministerială. Comisia ar putea funcționa ca spațiul în care problemele semnalate de Biroul politici de reintegrare, ministere, organele de drept, instituțiile din sectorul justiției sau societatea civilă sunt discutate interministerial și transformate în sarcini cu termene și responsabili clari. Pentru ca acest rol să devină unul real, Comisia trebuie convocată regulat, pe baza unei agende anuale de lucru, iar procedurile de secretariat trebuie formalizate.
4. Să instituționalizeze, în ministerele de linie, unități specializate pe dimensiunea transnistreană, cu mandat intern clar și cu atribuții de analiză, planificare, raportare și implementare, distincte de reprezentarea în grupurile sectoriale de negocieri Chișinău-Tiraspol.
5. Să instituie o platformă consultativă privind reintegrarea, cu participarea mediului academic, a societății civile, a profesiilor juridice și a partenerilor internaționali, ca mecanism permanent de reflecție instituțională. Experiența statelor care au trecut prin procese similare, inclusiv a Ucrainei, trebuie analizată sistematic și adaptată la contextul Republicii Moldova.

„Reintegrarea este declarată un obiectiv strategic al statului. Fără o arhitectură instituțională care să își asume coordonarea, acest obiectiv rămâne fără acoperire practică. Noul Guvern poate corecta decalajul chiar de la începutul mandatului, printr-un cadru clar de planificare și coordonare și prin responsabilități instituționale precise”, a conchis Asociația.