Interviu cu deputatul Parlamentului Republicii Moldova în perioada 2014–2025, Fiodor Găgăuz

T: Domnule Gagauz, în ultimii 11 ani ați fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Cu ce vă ocupați acum, după încheierea activității parlamentare?

F.G.: Am fost ales de trei ori în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Socialiștilor și sunt recunoscător colegilor mei din Parlament, al căror sprijin l‑am avut în toți acești ani. După Parlament am început să acord mai mult timp copiilor și nepoților. Ca să spun așa, am încercat să recuperez ceea ce a lipsit în anii de activitate parlamentară. Astăzi primesc propuneri în domeniul afacerilor, dar și pentru continuarea activității politice — într-un cuvânt, viața activă continuă.

T: În ce măsură ați reușit să reprezentați interesele Autonomiei Găgăuze în Parlamentul Republicii Moldova? Dacă facem un scurt bilanț al celor 11 ani de activitate parlamentară, ce ați reușit să realizați din ceea ce v‑ați propus?

F.G.: Dreptul de a mă evalua le aparține alegătorilor noștri, în primul rând celor din Găgăuzia. Am devenit pentru prima dată deputat pe listele socialiștilor în 2014. Iar în 2019, când alegerile s‑au desfășurat pe circumscripții uninominale și am candidat din partea Ceadîr‑Lunga și Vulcănești, am fost susținut de aproape 76% dintre alegătorii circumscripției mele. Mi‑am văzut întotdeauna activitatea principală în calitate de deputat în protejarea drepturilor și apărarea competențelor și intereselor Autonomiei, în sprijinirea dezvoltării social‑economice și culturale a regiunii noastre, deoarece, din cauza lipsei unor garanții juridice depline privind statutul Găgăuziei și din motive politice, ne confruntăm constant cu situații de limitare a drepturilor sau competențelor noastre.

De-a lungul acestor ani am înregistrat sute de proiecte de lege și demersuri care, într-un fel sau altul, vizau Autonomia. Aceste proiecte acoperă practic toate domeniile vieții noastre socio‑politice — economie, educație, medicină, cultură, activitatea GRT și multe altele.

Ca deputat, mi‑am organizat activitatea astfel încât fiecare proiect de lege din Parlament să țină cont de statutul Găgăuziei, menținând legături permanente cu regiunea la nivelul conducerii Autonomiei, cu șefii principalelor direcții ale Executivului și cu autoritățile publice locale.

Printre primele mele inițiative s‑a numărat proiectul de lege privind crearea unei platforme interparlamentare între Parlament și Adunarea Populară pentru elaborarea unor soluții de consacrare constituțională a competențelor și de formare a unui mecanism de autonomie funcțională.

Din păcate, în pofida sprijinului aparent activ din partea structurilor europene și a declarațiilor sonore ale majorității guvernante, nu s‑au obținut rezultate serioase. Doar două dintre cele trei proiecte de lege pregătite de grupul interparlamentar au fost adoptate, și acestea sub o presiune politică considerabilă.

Cu toate acestea, în pofida dificultăților, am reușit să obținem alocarea de fonduri pentru diverse proiecte de infrastructură în localitățile noastre, adoptarea unor legi, inclusiv acordarea statutului de municipiu orașului Ceadîr‑Lunga și altele.

Din păcate, în ultimii ani situația s‑a înrăutățit. Puterea actuală din Moldova a început să limiteze deschis competențele Autonomiei. Merită amintită legea adoptată în toamna anului 2023 de Parlament, care prevedea rambursarea TVA‑ului agenților economici din bugetul Găgăuziei. A fost o lovitură deliberată și serioasă asupra bugetului Autonomiei. Am reușit, prin eforturi comune, să anulăm această lege, adresându‑ne Curții Constituționale, care a declarat această normă neconstituțională. Apropo, aceasta este doar a doua sesizare în 31 de ani în urma căreia verdictul a fost în favoarea Autonomiei.

Nu pot spune că sunt mulțumit de rezultate, deoarece în toți acești ani (cu excepția unei perioade scurte) majoritatea parlamentară a fost formată din „eurointegratori”, care au ignorat constant drepturile și competențele noastre, bazate tocmai pe principii și valori europene.

T: Cum ați caracteriza situația actuală legată de Autonomia Găgăuză?

F.G.: Din păcate, de la an la an situația se degradează tot mai mult. Centrul, prin declarațiile și acțiunile unor persoane asociate actualei conduceri a Moldovei, cheamă deschis la demontarea competențelor, la lichidarea atribuțiilor autonome ale Găgăuziei. Chiar acum, autoritățile centrale blochează organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară. Acest lucru provoacă îngrijorare fiecărui locuitor al autonomiei.

Consider că, acesta nu este un mod de abordare de stat. Competențele de care dispune Găgăuzia corespund principiilor europene și nu creează dificultăți pentru funcționarea statului unitar Republica Moldova. Dimpotrivă, crearea unor garanții juridice și politice pentru statutul autonomiei ar permite utilizarea mai eficientă a potențialului de dezvoltare a regiunii în beneficiul unității și prosperității țării noastre.

T: De ce, în opinia dvs., apar periodic probleme între Chișinău și Comrat? Ce trebuie făcut pentru a evita astfel de situații în viitor?

F.G.: Trebuie să recunoaștem că relațiile dintre Chișinău și Comrat aproape niciodată nu au fost lipsite de tensiuni pe tot parcursul perioadei de la recunoașterea oficială a Autonomiei.

De ce? Pentru că la adoptarea în 1994 a legii privind statutul Găgăuziei au fost „comise” greșeli și nu au fost respectate înțelegerile privind consacrarea principalelor competențe ale Găgăuziei în Constituția Republicii Moldova. Explic: Legea privind statutul Găgăuziei a fost adoptată ca lege organică specială, deși pentru adoptarea ei au votat 68 de deputați — exact numărul necesar pentru o lege constituțională.

Studierea autonomiilor funcționale din țările europene (în Italia sunt 5, în Finlanda — 1, iar în Spania — nu mai puțin de 17!) arată că toate statutele acestor autonomii sunt adoptate ca legi constituționale. În plus, în constituțiile unor state există prevederi suplimentare care reglementează mecanismele de funcționare ale autonomiilor.

Prin urmare, concluzia este evidentă: pentru ca competențele Găgăuziei să nu fie reduse sau limitate, este necesar ca prevederile de bază să fie consacrate în Constituția Republicii Moldova sau ca întregii legi din 23.12.1994 să i se confere statut de lege constituțională. Apropo, Comisia de la Veneția, în Avizul său (Veneția, 8–9 martie 2002), la cel de‑al 50‑lea plen, a subliniat clar și fără echivoc necesitatea acestui lucru, precum și includerea în Constituție a prevederii că statutul Autonomiei poate fi modificat doar cu acordul părților.

Al doilea aspect — Găgăuzia trebuie să aibă reprezentare garantată la nivel național, în Parlamentul Republicii Moldova. Astăzi, legislația electorală nu garantează acest lucru. Totodată, Moldova, fiind membră a Consiliului Europei și aspirând la aderarea la Uniunea Europeană, și‑a asumat obligația de a armoniza legislația cu principiile europene, inclusiv de a crea condiții pentru reprezentarea garantată a minorităților etnice în Parlament. Experiența europeană și recomandările Consiliului Europei și ale Comisiei de la Veneția arată diverse mecanisme pentru astfel de garanții. Unul dintre ele este crearea circumscripțiilor uninominale în zonele cu locuire compactă a minorităților.

În Găgăuzia locuiește aproximativ 5% din electoratul Moldovei, astfel că una dintre soluțiile pentru reprezentare garantată ar putea fi ca 5 dintre cei 101 deputați ai Parlamentului să fie aleși pe teritoriul Găgăuziei. Un asemenea mecanism ar asigura participarea poporului găgăuz la administrarea treburilor statului, inclusiv la formarea Guvernului central. Totodată, ar fi un instrument pentru apărarea drepturilor și competențelor autonomiei.

Al treilea aspect este existența garanțiilor externe ale statutului autonomiei. În majoritatea cazurilor, există garanții internaționale sau din partea altor state. În cazul nostru, singura garanție a statutului Găgăuziei este Republica Moldova, fapt prevăzut în legea privind statutul autonomiei. Din păcate, țara noastră nu își îndeplinește obligațiile de garant.

Și al patrulea aspect — voința politică a clasei politice din Moldova, a majorității guvernante.

Și, desigur, unitatea poporului nostru, disponibilitatea elitei politice găgăuze de a lucra activ și consecvent în domeniul diplomatic pentru apărarea drepturilor și competențelor autonomiei.

T: Care sunt, în opinia dvs., cele mai mari probleme ale Găgăuziei în prezent?

F.G.: Problemele din Găgăuzia sunt, în principiu, aceleași ca în întreaga țară. Poate sunt agravate de atitudinea vădit negativă a centrului față de regiune. Este vorba despre sărăcirea generală a populației din cauza tarifelor ridicate la servicii și resurse energetice, salariile mici, lipsa locurilor de muncă, exodul masiv al populației și multe altele.

T: Cum vedeți viitorul Găgăuziei?

F.G.: Autonomia este parte integrantă a Republicii Moldova, iar procesele din țară influențează puternic situația din regiune. Mi‑aș dori ca Moldova să învețe să‑și prețuiască și să‑și protejeze suveranitatea. Atunci și Găgăuziei îi va fi mai ușor să se dezvolte, să creeze condiții demne pentru oamenii noștri, să dezvolte economia și cultura. Sunt convins că fundamentul bunăstării noastre este autonomia funcțională. Doar păstrând și protejând statutul nostru autonom vom putea asigura prosperitatea regiunii.

Găgăuzia a susținut întotdeauna independența și statalitatea Republicii Moldova. Este necesar ca clasa politică a țării să‑și schimbe atitudinea față de noi.

T: Care sunt planurile și prioritățile dvs. pentru viitor?

F.G.: Așa cum am spus, propuneri sunt suficiente. De-a lungul anilor de serviciu public am acumulat o experiență serioasă — atât profesională, cât și de viață. Am forță, sănătatea îmi permite, ceea ce înseamnă că pot să mai lucrez în folosul țării și al Găgăuziei. Acum este o perioadă în care ar fi greșit să mă retrag complet. Cred că în curând voi lua o decizie finală.