Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, participă la Transatlantic Gas Security Summit, desfășurat la Washington, un eveniment de nivel înalt dedicat consolidării securității energetice și cooperării transatlantice în sectorul gazelor naturale. Summitul a reunit lideri și oficiali de rang înalt din Statele Unite și Uniunea Europeană, printre care Doug Burgum, Secretar al Internelor și Președinte al National Energy Dominance Council, Chris Wright, Secretar al Energiei și Vicepreședinte al aceluiași consiliu, precum și Ditte Juul Jørgensen, Director General pentru Energie al Comisiei Europene, informează TRIBUNA. 

Agenda reuniunii a inclus paneluri de discuții privind viitorul relațiilor energetice dintre SUA și Europa, consolidarea parteneriatului transatlantic, finanțarea sectorului energetic în contextul reducerii riscurilor și dereglementării, precum și rolul gazelor naturale lichefiate (LNG) în noile transformări tehnologice, inclusiv pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.

Participanții s-au angajat să consolideze reziliența piețelor de gaze naturale, valorificând pe deplin infrastructura existentă și realizând extinderi, acolo unde este necesar, pentru a crește livrările și a crea economii de scară, în vederea atingerii obiectivelor strategice în domeniul energetic.

Ministrul Junghietu a semnat, în numele Republicii Moldova, declarația finală a Summitului, prin care părțile s-au angajat să promoveze accesul transparent și nediscriminatoriu la infrastructura de gaze din Europa Centrală și de Est, pentru a consolida securitatea aprovizionării cu gaze naturale pentru semnatari, să crească transparența pieței gazelor, să armonizeze piețele și bursele de gaze, să promoveze cadre tarifare eficiente și rentabile și să atenueze sau, acolo unde este posibil, să elimine reglementările care ar putea împiedica importurile de gaze, construcția de noi infrastructuri de gaze și stabilitatea pe termen lung a comerțului cu gaze naturale.

În cadrul summitului, ministrul Dorin Junghietu a subliniat importanța cooperării strategice cu Statele Unite pentru securitatea energetică a Republicii Moldova și a regiunii Europei Centrale și de Est.

„Parteneriatul energetic cu Statele Unite este esențial pentru consolidarea securității energetice în Europa Centrală și de Est. Gazele naturale lichefiate provenite din SUA oferă o alternativă reală și competitivă, contribuind la diversificarea surselor de aprovizionare și la reducerea dependențelor tradiționale. Pentru Republica Moldova, dezvoltarea Coridorului Vertical și integrarea în fluxurile regionale de gaze reprezintă pași concreți către o piață mai sigură, mai flexibilă și mai bine conectată la spațiul european”, a declarat Dorin Junghietu.

Ministrul a remarcat viabilitatea Coridorului vertical, subliniind că la ultima licitație lunară pe Ruta 1, au fost rezervate capacități record de transport a gazelor 2,4 milioane m3/zi, începând cu luna martie 2026.

Participarea la summit are loc în contextul eforturilor continue ale Republicii Moldova de a-și consolida securitatea energetică și de a-și diversifica sursele de aprovizionare. Un exemplu concret în acest sens este importul a 40 mln m3 de gaze naturale lichefiate din Statele Unite prin terminalul de la Alexandroupolis (Grecia), în chiar primele tancuri după darea în exploatare a terminalului.

Amintim că, Republica Moldova și Ucraina au aderat în 2024 la Coridorul vertical de transport a gazelor naturale, din acesta făcând parte în prezent Grecia, Bulgaria, România și Ungaria. Lansat în 2016, Coridorul vertical integrează acum gazoductul transbalcanic și permite transportarea gazelor naturale dinspre Grecia până în Moldova și depozitele subterane din Ucraina. Gazoductul poate transporta atât gaze de conductă din Azerbaidjan, cât și gaze naturale lichefiate (GNL), inclusiv din Statele Unite, de la terminalele grecești Revythoussa și Alexandroupolis.

Gazoductul transbalcanic a transportat istoric gaze rusești spre Balcani prin Ucraina, Moldova și România, însă a rămas inactiv după ce Rusia a direcționat, în 2020, exporturile de gaze pe liniile TurkStream 1 și 2. O parte semnificativă a capacității de transport de-a lungul Coridorului Transbalcanic rămâne subutilizată, în pofida cererii crescânde pentru fluxuri de gaze dinspre sud spre nord, către Ucraina.

Pentru a încuraja utilizarea acestei rute, a fost creat un produs unic de transport pe acest coridor, care prevede acordarea unei reduceri la tariful de transport a gazelor de 25% în Grecia și Bulgaria, 50% în România și Moldova și 46% în Ucraina, cu condiția că gazele sunt transportate printr-o serie de puncte dedicate, direct până în depozitele subterane din Ucraina.