Interviu cu Olga Cebotari, deputat al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, vicepreședinte al Comisiei parlamentare pentru integrare europeană

T.: Doamna Cebotari, sunteți la primul mandat de deputat. Ce vă propuneţi să realizaţi pe parcursul acestuia? Pe ce direcţii vă veţi concentra?

O.C.: Este primul meu mandat de deputat. La 33 de ani, am acces în Legislativ cu dorinţa sinceră de a demonstra că un ales al poporului trebuie să fie aproape de oameni şi să muncească în interesul lor. Îmi propun să fiu un deputat activ, chiar dacă fac parte din opoziţie şi dispun de mai puţine instrumente decât un membru al majorităţii parlamentare. A fi deputat în opoziţie nu este uşor. De multe ori, aceasta presupune eforturi suplimentare şi curaj. Totuşi, rămân convinsă că adevărata misiune a unui deputat este să fie vocea cetăţenilor, indiferent de circumstanţe. Voi promova o abordare nouă, voi veni cu iniţiative legislative în interesul ţării, voi fi prezentă în teritoriu, voi discuta cu oamenii şi le voi asculta opiniile. Doar astfel putem construi încredere între cetăţeni şi instituţiile statului. Scopul meu este să contribui la restabilirea încrederii în Parlament şi să demonstrez că un deputat nu este doar cineva care ocupă un fotoliu confortabil, ci un om ales să muncească pentru binele tuturor.

În acest mandat, îmi propun să mă concentrez pe domeniul reintegrării celor două maluri ale Nistrului, pe monitorizarea procesului de integrare europeană, pe politicile pentru tineret şi pe consolidarea rolului femeilor în politică.

T.: Aţi fost desemnată în calitate de vicepreşedinte al Comisiei parlamentare pentru integrare europeană. De ce anume în această Comisie?

O.C.: A fost alegerea mea personală să activez în această comisie. Sondajele demonstrează că cetăţenii Republicii Moldova susţin parcursul european, în proporţie de aproximativ 53%. În acest context, PSRM, ca al doilea cel mai mare partid din ţară, chiar dacă reprezintă un electorat în mare parte sceptic faţă de acest subiect, are datoria să monitorizeze procesul de integrare europeană şi să se asigure că interesul naţional este respectat. Această abordare este prevăzută şi în programul nostru politic. Susţinem deschiderea către procese integrative şi promovăm o politică externă echilibrată, prin care Republica Moldova menţine relaţii constructive cu toate statele lumii.

În luna decembrie este aşteptată deschiderea negocierilor pe capitole – un proces complex, care va necesita eforturi considerabile. Pentru noi este esenţial să urmărim atent aceste evoluţii şi să ne asigurăm că interesele Republicii Moldova în domenii cheie (economie, agricultură, politică externă, politică socială) sunt protejate.

Totodată, studiile şi experienţa mea profesională îmi permit să contribui eficient la activitatea acestei comisii. Cunosc limba engleză şi deţin studii de doctorat, masterat şi licenţă în domeniul relaţiilor internaţionale.

T.: Cum vedeţi Dvs. integrarea europeană a ţării? La ce nu ar trebui să renunţe Republica Moldova?

O.C.: Integrarea europeană a Republicii Moldova trebuie privită ca un proces negociat şi asumat, fundamentat pe o evaluare realistă a propriilor avantaje şi a intereselor noastre strategice. Cred într-o relaţie pragmatică şi mutual avantajoasă cu Uniunea Europeană, în care ţara noastră nu doar se aliniază unor standarde, ci contribuie cu ceea ce reprezintă forţa ei: o forţă de muncă adaptabilă şi calificată, competitivitate în domenii precum IT şi sănătate, poziţionare geografică strategică, precum şi un sector agroalimentar fiabil, flexibil şi de calitate.

Parcursul european nu trebuie însă forţat sau grăbit doar pentru a corespunde unui ritm politic. Integrarea poate fi autentică doar dacă este construită pe meritocraţie, pe reforme reale şi instituţii care funcţionează în mod efectiv, nu declarativ.

În acelaşi timp, Republica Moldova nu trebuie să renunţe la propriul interes naţional şi la dreptul de a negocia suveran şi profesionist. Aderarea trebuie să fie rezultatul unei analize lucide şi al unor decizii bine fundamentate, care servesc în mod direct cetăţenilor şi dezvoltării ţării.

Totodată, Moldova nu trebuie să renunţe la elementele care îi definesc identitatea şi stabilitatea: suveranitatea, neutralitatea şi caracterul indivizibil al statului. Integrarea europeană nu poate fi concepută fără regiunea transnistreană, iar oamenii de acolo rămân cetăţenii noştri. La fel, statul are responsabilitatea de a proteja toţi moldovenii, inclusiv pe cei care trăiesc în UTA Găgăuzia, în Federaţia Rusă sau oriunde în lume, fără stigmatizare sau excludere.

T.: Apropo, când credeţi ca R. Moldova va deveni membru cu drepturi depline al UE? Se vehiculează diferite termene…

O.C.: Într-adevăr, în spaţiul public se vehiculează diferite termene – de la 2028 la 2030. Însă ele reprezintă mai degrabă estimări politice decât realităţi tehnice. De aceea, pot spune cu prudenţă că orice termen trebuie analizat realist şi raportat la capacitatea Uniunii Europene de a integra noi membri fără a genera dezechilibre interne. Aderarea nu este o competiţie de viteză, ci un proces meritocratic, care depinde de calitatea reformelor şi de capacitatea instituţiilor noastre de a funcţiona în conformitate cu standardele europene.

Daca analizăm practica celorlalte state membre, vom vedea ca în medie procesul de negocieri a durat între 5 şi 7 ani. Montenegro este stat candidat la fel ca şi Republica Moldova, iar la ei procesul de negocieri durează de 13 ani şi tot nu este finalizat. Îmi este greu sa înţeleg cum noi cu o economie la pământ şi cu reforme cheie eşuate putem finaliza negocierile în doar 3 ani. Este o lozinca electorală a celor din PAS, care nu poate fi realizată, dacă ne uităm real la lucruri.

Un element fundamental în procesul de integrare europeană îl reprezintă capacitatea noastră de absorbţie a fondurilor europene. Integrarea trebuie să aibă loc în momentul în care Moldova este pregătită nu doar să primească resurse financiare, ci şi să le gestioneze responsabil, eficient şi orientat către dezvoltare.

T.: Care ar trebui să fie relaţia R. Moldova cu Federaţia Rusă?

O.C.: În opinia noastră, relaţia Republicii Moldova cu Federaţia Rusă trebuie să fie una echilibrată, bazată pe respect reciproc şi orientată spre identificarea intereselor comune. PSRM subliniază faptul că Rusia rămâne un partener strategic important pentru Republica Moldova. Pe plan economic şi social există numeroase legături relevante: în anul 2024, exporturile Moldovei către Federaţia Rusă au însumat aproximativ 117 milioane USD, iar sute de mii de cetăţeni moldoveni trăiesc, muncesc sau studiază în această ţară.

În acest context, PSRM a pledat pentru menţinerea şi funcţionarea mecanismelor oficiale de cooperare, inclusiv a Comisiei interparlamentare de cooperare dintre Parlamentul Republicii Moldova şi Adunarea Federală a Federaţiei Ruse. Considerăm că un dialog extern echilibrat, pragmatic şi profesionist cu Rusia este esenţial pentru protejarea şi promovarea intereselor economice, sociale şi culturale ale cetăţenilor noştri.

T.: În opinia Dvs., cum va afecta relaţiile moldo-ruse închiderea Centrului rus de Ştiinţă şi Cultură şi lipsa grupului de prietenie cu Rusia – lucruri cu care socialiştii şi-au exprimat dezacordul?

O.C.: Este evident că aceste măsuri vor afecta relaţiile bilaterale. Aşa cum au menţionat şi colegii mei de la tribuna parlamentară, renunţarea la acordul cultural cu Federaţia Rusă privează anual sute de tineri moldoveni de oportunitatea de a studia gratuit la unele dintre cele mai prestigioase universităţi din Rusia – circa 550 de burse oferite în fiecare an. Totodată, în Republica Moldova trăiesc sute de mii de persoane de etnie rusă, în special vârstnici, pentru care acest Centru reprezenta un spaţiu de socializare şi participare la activităţi culturale.

Considerăm că domeniul culturii trebuie să rămână în afara disputelor politice. Nu a fost prezentată nici o dovadă concludentă că acest Centru ar fi constituit o ameninţare la adresa securităţii statului sau că ar fi desfăşurat activităţi de spionaj. Am auzit doar presupuneri şi declaraţii lipsite de argumente ale noului ministru, care nici nu are atribuţii de fond în domeniul culturii.

De asemenea, excluderea Federaţiei Ruse din grupurile de prietenie parlamentară nu va produce nici un efect pozitiv, ci, dimpotrivă, riscă să accentueze diviziunile interne şi să alimenteze tensiuni în societate. În ansamblu, aceste acţiuni vor afecta şi mai mult dialogul cu Moscova.

PSRM a pledat constant pentru menţinerea canalelor de comunicare, tocmai pentru a evita izolarea reciprocă şi deteriorarea inutilă a relaţiilor bilaterale. Închiderea Centrului cultural şi eliminarea grupului de prietenie vor submina încrederea dintre părţi şi vor complica relaţiile dintre statele noastre în viitorul apropiat.

T.: Ce relaţie îşi propune să aibă în acest mandat fracţiunea PSRM cu majoritatea parlamentară?

O.C.: În cadrul recentelor alegeri parlamentare, fracţiunea PSRM a primit încrederea cetăţenilor şi scopul nostru principal este să nu dezamăgim oamenii care ne-au votat. Fiind cea mai mare forţă de opoziţie din Parlament, ne propunem să fim activi, constructivi şi responsabili. Nu am susţinut un cabinet format exclusiv din reprezentanţii PAS, întrucât nu a existat un consens privind modul în care trebuie gestionată situaţia actuală din domeniile economic şi social, domenii care, în opinia noastră, trebuie să rămână o prioritate absolută.

Majoritatea parlamentară nu a demonstrat respect fata de opoziţie în precedenţii patru ani de mandat şi deja vedem că şi în legislatura curentă vor avea aceeaşi abordare, chiar daca avem 46 de deputaţi în opoziţie şi mai multe fracţiuni.

În acest mandat, vom înainta proiecte concrete care servesc interesului public şi contribuie la soluţionarea problemelor reale ale cetăţenilor. În acelaşi timp, vom rămâne o opoziţie activă şi vigilentă atunci când priorităţile majorităţii nu vor corespunde interesului naţional. Am fost mandataţi de cetăţeni să promovăm politici responsabile şi să le apărăm interesele cu fermitate şi profesionalism.

T.: Ce nu cunoaşte publicul larg despre Olga Cebotari?

O.C.: Ceea ce nu e foarte cunoscut în spaţiul public este că sunt o persoană extrem de principială, dedicată ideii de dreptate şi integritate. Mă implic activ în acţiuni de binefacere şi iniţiative civice, în special în cele orientate către persoanele în etate şi copii.

Nu am venit în politică pentru a obţine avantaje personale sau financiare. Datorită sprijinului familiei, am stabilitatea financiară necesară pentru a mă concentra pe munca în interesul cetăţenilor. Îmi doresc sincer ca generaţia mea de politicieni să demonstreze o abordare diferită, responsabilă, orientată spre oameni şi motivată nu doar de interese proprii, ci şi de binele public.