Academicianul Gheorghe Duca, președinte al Societății Chimiștilor din Republica Moldova, șef al Laboratorului de Chimie Fizică și Cuantică, Institutul de Chimie al USM, a adresat o scrisoare premierului desemnat Alexandru Munteanu, în care vine cu o serie de propuneri pentru completarea programului de guvernare, informează TRIBUNA. 

„Înțeleg că, în această perioadă, mai multe persoane și instituții formulează opinii și sugestii privind îmbunătățirea programului. Totuși, propunerile mele sunt rezultatul unei experiențe vaste acumulate în domeniile științei, educației, mediului și administrației publice, având la bază o viziune integrată între cercetare, inovație și guvernare responsabilă.

De-a lungul carierei mele, am activat ca șef de catedră (10 ani), decan (4 ani), deputat în Parlamentul Republicii Moldova și președinte al Comisiei parlamentare pentru educație, știință, cultură, tineret și sport (3 ani), ministru al mediului ambiant (3 ani) și președinte al Academiei de Științe a Moldovei (14 ani). Am fost autorul reformei reușite a Academiei din 2004, care a consolidat sistemul de cercetare național și l-a conectat la spațiul științific european. Totodată, am fost împotriva reformei din 2018, care a diminuat autonomia academică și a afectat dezvoltarea coerentă a științei în țară.

Scopul acestui demers este de a contribui constructiv la formularea unei viziuni guvernamentale moderne, bazate pe știință, inovare și competitivitate inteligentă” – a menționat Gheorghe Duca.

La concret, academicianul a venit cu următoarele Propuneri de completare și modernizare a Programului de Guvernare 2025 – „UE, Pace, Dezvoltare”: 

„1. Observații generale

Analiza atentă a Programului de Guvernare arată că acesta conține numeroase formulări generale, preluate din documentele anterioare (2019, 2021, 2023), fără indicatori de performanță, termene concrete sau mecanisme de implementare. Accentul pe digitalizare și integrare europeană este prezent, dar lipsește abordarea strategică a științei, inovării și tehnologiilor emergente ca motor real al dezvoltării economice. Pentru a răspunde noilor realități geopolitice, economice și tehnologice, se impune reformularea programului într-o logică pragmatică, aplicativă și măsurabilă, orientată spre rezultate și competitivitate.

A. Guvernare digitală și transparență

• Crearea unui Consiliu Național pentru Transformare Digitală și Inteligență Artificială, subordonat direct Prim-ministrului.
• Implementarea unui Registru unic al datelor publice, interoperabil între ministere, pentru reducerea birocrației.
• Introducerea semnăturii digitale biometrice și a cartelei electronice unificate pentru cetățeni (identitate, sănătate, educație, taxe).

B. Educație, Știință, Inovare și Competitivitate Inteligentă

• Guvernul va transforma știința și inovarea într-un pilon central al dezvoltării economice și al suveranității tehnologice a Republicii Moldova.
• Crearea unui Consiliu Național pentru Cercetare, Inovare și Tehnologii Emergente, cu mandat direct de la Prim-ministru.
• Adoptarea până în 2026 a Strategiei „Moldova Științifică 2030”, axată pe domenii prioritare: energie verde, biotehnologii, chimie ecologică, inteligență artificială, materiale avansate și apă curată.
• Instituirea unui Fond Național de Inovare Aplicată, alimentat cu minimum 1% din PIB, destinat proiectelor universitare și industriale.
• Crearea Centrelor Regionale de Excelență Științifică și Tehnologică, conectate la infrastructura europeană prin Horizon Europe, COST, EUREKA și Erasmus+.
• Promovarea programelor doctorale internaționale în cotutelă și a mobilității tinerilor cercetători.
• Dezvoltarea unei Rețele Naționale de Laboratoare Inteligente, integrate prin platforme AI pentru analiza datelor și modelare predictivă.
• Implementarea unui Sistem Național de Date Științifice Deschise (Open Science).
• Crearea unei bănci de brevete și tehnologii transferabile, gestionate de AGEPI și rețelele universitare.
• Lansarea programului „Educația Viitorului”: cursuri de știință computațională, ecologie, robotică și antreprenoriat în toate liceele și colegiile.
• Modernizarea universităților prin laboratoare hibride și campusuri digitale.
• Crearea unui Program Național de Chimie Ecologică și Tehnologii Verzi, destinat cercetării proceselor chimice curate, managementului apelor, deșeurilor și poluanților atmosferici.
• Înființarea platformei „Science4Business”, pentru conectarea cercetării cu cererea economică și atragerea investițiilor private.
• Dublarea finanțării pentru cercetare la 1,5% din PIB și creșterea numărului de brevete internaționale cu 50% până în 2030.

C. Economie și industrie

• Lansarea programului „Moldova Verde și Inteligentă 2030”.
• Introducerea conceptului de industrie 5.0 – integrarea AI, roboticii și sustenabilității în producție.
• Facilități fiscale pentru startup-uri din domeniul AI, medtech, agrotech și biotehnologii.

D. Agricultură și securitate alimentară

• Implementarea unui sistem digital de trasabilitate alimentară, bazat pe blockchain.
• Crearea unei platforme de management al riscurilor climatice în agricultură.
• Introducerea stimulentelor pentru agrochimia ecologică și reducerea pesticidelor.

E. Mediu și energie

• Dezvoltarea unui Program Național de Chimie Ecologică și Tehnologii Verzi.
• Crearea unei Rețele de centre regionale pentru apă, aer și sol, cu monitorizare automată și AI.
• Investiții în biogaz, hidrogen verde și stocare inteligentă de energie.

F. Sănătate publică

• Digitalizarea sistemului medical: dosar unic al pacientului și algoritmi AI pentru diagnostic preventiv.
• Program „Sănătate prin știință” – colaborare între institute, universități și spitale.
• Crearea unui Consiliu Național pentru Bioetică și Tehnologii Genetice.

3. Recomandări de formulare

Pentru a evita frazele generale, se propun formulări concrete și măsurabile, de tip:

„Guvernul va institui, până în trimestrul III 2025, un Fond de Inovare și Cercetare Aplicată, cu un buget inițial de 1% din PIB.”

„Până în 2026, toate ministerele vor adopta sisteme integrate AI de management decizional și de analiză a riscurilor.””.

„Sunt convins că aceste măsuri pot contribui substanțial la consolidarea capacității științifice și tehnologice a țării și la crearea unui model de guvernare bazat pe cunoaștere, inovație și responsabilitate față de generațiile viitoare”, a conchis fostul președinte al Academiei de Științe.