Interviu cu academicianul Gheorghe Duca, fost președinte al Academiei de Științe a Moldovei (2004–2018)

Marți, 15 aprilie, vor avea loc alegerile pentru conducerea Academiei de Științe a Moldovei  — un eveniment de importanță majoră pentru comunitatea academică și pentru direcția în care va merge cercetarea în următorii ani. Într-o perioadă în care știința din Republica Moldova caută să-și regăsească rolul strategic și resursele necesare dezvoltării, scrutinul de la AȘM devine un moment de răscruce. Pentru a înțelege miza acestor alegeri și pentru a reflecta asupra evoluției Academiei, am discutat cu acad. Gheorghe Duca, care a condus instituția timp de 14 ani, între 2004 și 2018, și care e un nume cunoscut în cercetarea internațională, autor a sute de lucrări și mentor a zeci de tineri savanți și o voce puternică în peisajul științific.

TRIBUNA: Domnule academician, ce mai faceți în prezent?

Gheorghe Duca: Fac ceea ce am făcut mereu: muncesc. Coordonez proiecte științifice, scriu, predau și promovez tinerii cercetători. Încerc să fiu util societății și să ofer științei locul meritat în viața publică.

O carieră construită pe pasiune

T.: CV-ul dvs. este impresionant – peste 400 de articole științifice, 94 de monografii, 166 de brevete, zeci de proiecte și doctori pregătiți. Cum ați reușit să le îmbinați?

G.D.: Totul pornește de la pasiune. Nu am considerat niciodată cercetarea, predarea sau administrarea ca domenii separate. Le-am tratat ca pe un sistem viu. Munca mea managerială a fost ghidată de misiunea de a crea structuri care să sprijine știința, iar educația mi-a permis să formez continuatori și să dezvolt școli științifice durabile.

Știința de azi: între rezistență și speranță

T.: Societatea e alarmată. Nu simte nici știința, nici Academia. Multă vorbă, puțină treabă?

G.D.: Avem insule de excelență, dar lipsa unei strategii coerente, a finanțării adecvate și a unei comunicări eficiente cu guvernarea și societatea ne slăbește. Nu e suficient să fim buni – trebuie să fim și vizibili, conectați la societate, la problemele cu care ea se confruntă.

T.: Care este starea actuală a științei în Moldova?

G.D.: Este una de rezistență. Cercetătorii muncesc mult, dar cu resurse puține (salarii mici, infrastructură învechită, exod masiv al tinerilor dotați). Ne lipsește un pact real pentru știință. În lipsa unei investiții clare, riscăm să pierdem generații de tineri valoroși.

T.: Există o relație reală între guvernare și cercetători?

G.D.: Nu la același nivel ca în cazul ONG-urilor. Comunitatea științifică e mai reținută, iar guvernarea preferă uneori parteneri care nu ridică întrebări incomode, iar pentru aceasta le dau mulți bani din finanțările și granturile străine. Dar știința nu e un decor – este o investiție strategică.

Alegerile din 15 aprilie – o oportunitate de reconstrucție

T.: Ați fost președinte al AȘM între 2004 și 2018. Ce însemnau atunci alegerile și cum vedeți diferența față de Academia de azi?

G.D.: Atunci, Academia avea autoritate, stabilitate instituțională și o rețea consolidată de institute de cercetare. Funcționam pe baza unui cadru legal clar, cu Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică, cu buget direct, cu o decentralizare manageriala și financiară și cu responsabilitate față de stat. Toate structurile Academiei, institutele de cercetare si cele auxiliare au avut independență în primirea deciziilor și în realizarea programelor si strategiilor in cercetare dezvoltare. Azi, multe mecanisme au fost diluate. Academia nu mai are în subordine institutele, nu mai gestionează evaluarea științifică. Alegerile din 15 aprilie trebuie să fie un moment de relansare. Avem nevoie de lideri activi, integri, vizionari. Vă spun sincer  și pe secret, printre candidați sunt așa lideri.

Realizări și erori în istoria recentă a Academiei

T.: Care sunt realizările notabile ale Academiei în ultimii ani?

G.D.: Chimia ecologică și Enoxilul dezvoltat împreună cu acad. Tudor Lupașcu,  tunelarea cuantică, promovat de acad. Isaac Bersuker, genetica modernă promovată de acad. Maria Duca, nanotehnologiile conduse de acad. Ion Tighineanu, medicina – cu acad. Stanislav Groppa, mecanica fină – cu acad. Ion Bostan, economie – cu acad. Grigore Belostecinic, în drept – cu acad. Ion Guceac ș.a. Toate sunt dovezi ale unei științe vii, dar slab promovate de guvernare și business.

T.: Există și membri „întâmplători”?

G.D.: Din păcate, da. În vremuri tulburi, astfel de lucruri se întâmplă. Cu regret și în perioada când am fost și eu președinte au ajuns membri ai academiei oameni întâmplători, după ce au fost votați nu mai poți sa-i retragi. Dar tocmai de aceea trebuie să păstrăm standardele academice ridicate și să organizăm cât mai multe discuții publice. Academicienii trebuie să voteze , iar opiniile trebuie să se formeze în mod public.

Știința în ochii publicului: rolul presei și al liderilor

T.: Ce ați făcut pentru imaginea științei?

G.D.: Am fondat conferințe, societăți (societatea oamenilor de știință, societatea ecologică „Terra Nostra”, asociația de cercetare dezvoltare, MRDA ș.a.),  am susținut colaborări internaționale, am coordonat proiecte europene și internaționale, am adus recunoaștere în UE și am promovat tinerii. Știința trebuie să fie și frumoasă, și utilă.

T.: Ce rol are presa?

G.D.: Unul esențial. Jurnaliștii pot transforma savanții în eroi naționali, nu doar sportivii sau vedetele. Fără presă, știința rămâne invizibilă.

T.: Inteligența artificială – progres sau pericol?

G.D.: Ambele. Ca orice tehnologie avansată, depinde cum o folosim. Exemplu sunt bomba atomică și epidemiile. Este nevoie de reglementări etice stricte, cu mari responsabilități la nivel național, regional și  global. Încălcarea eticii în știință trebuie să fie considerată crimă și să fie pedepsită dur.

Despre dosar, politică și responsabilitate

T.: Ce s-a întâmplat cu dosarul dumneavoastră?

G.D.: A fost o tentativă de discreditare a mea și a familiei mele. Un dosar fabricat politic, fără probe. Nu am făcut parte din echipa Plahotniuc, ba chiar am fost o țintă. Ideea de a mă discredita a fost continuată de și de Dodon. Timpul va arăta adevărul. Cu doamna Maia Sandu nu am avut conflicte – o respect și sper să sprijine valorile reale.

T.: Alegerile parlamentare?

G.D.: O șansă. Moldova trebuie să rămână pe drumul european. Este mai mult decât o alegere – este o necesitate istorică.

Războiul, România și echilibrul interior

T.: Cum vedeți finalul războiului ruso-ucrainean?

G.D.: Va fi greu, dar inevitabil. Trebuie să se încheie prin respectarea granițelor internaționale. Moldova trebuie să fie pregătită și să-și consolideze capacitatea de apărare și parteneriatul cu România.

T.: Urmăriți alegerile din România?

G.D.: Desigur. România este patria noastră istorică și partenerul strategic cel mai important. Viitorul nostru depinde și de ce se întâmplă acolo.

Familie și rădăcini

T.: Cum e familia?

G.D.: Este sursa mea de energie. Soția mea, Maria, este și colega mea în știință. Copiii sunt realizați, nepoții ne aduc bucurii, iar strănepotul nostru, David, ne amintește că viitorul contează. Așteptăm și alte bucurii în familie.

Mesaj către cetățeni

T.: Ce le transmiteți cetățenilor în prag de alegeri politice și academice?

G.D.: Să creadă în puterea cunoașterii, să nu cedeze manipulării, să prețuiască știința, cartea, școala. Viitorul Moldovei stă în mintea și sufletul oamenilor. Iar știința este coloana vertebrală a unei națiuni.