Igor Munteanu, liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), spune că, dacă punem lucrurile în perspectiva, dublarea tarifului la curentul electric va face mult rău populației, dar va aduce și un bine – va adapta consumatorul din Republica Moldova la tarifele existente în România, informează TRIBUNA. 

„Până acum, curentul ieftin de la MGRES era rezultatul „târgului” între Gazprom și autoritățile de la Chișinău după modelul: „noi subsidiem Transnistria, din care rupeți și voi un beneficiu, cumpărați electricitatea produsă la Cuciurgan pe baza gazului neachitat de Tiraspol preț preferențial, plătiți-le în schimb regimului separatist ca să aibă din ce-si achita oligarhii și KGB și toți avem de câștigat”. Ani în șir, acest model oneros de business umplea conturile celor care negociau direct cu Gușan tariful fixat “din aer” pentru ca, oricum transnistrenii nu achitau niciun ban din acest gaz, creându-i Chișinăului însă o falsă senzație ca nu trebuie de schimbat nimic și ca suntem la adăpost”. Mi-aduc aminte ca un „mare specialist pe gaze” trâmbița cu spumă la gură pe la televiziuni de fițe faptul ca „niciodată Rusia nu-și va abandona rușii din Transnistria, și ca asta-I fishka pe care trebuie sa se construiască negocierile cu Miller”. Am văzut. A ieșit fum din pozițiile de negociator ale lui Parlicov. Unora li se părea acest așa-zis aranjament este atât de stabil, încât aveau tupeul să susțină ca RM nu mai depinde de Rusia, iar decizia Kievului (anunțată în martie 2024) de a nu mai permite tranzitarea teritoriului său de către gazele rusești o calificau ar fi fost doar un “PR”, și ca Kievul se joacă. Păcătoasă intuiție. Azi nu mai pare nimănui o glumă, iar ignorarea acestui risc arată cât de naivi sunt cei care fac analize și se dau mari specialiști în „țară orbilor” unde nu-i de ajuns să fii chior (pas)”, a explicat politicianul.

Liderul CUB a mai scris, pe Facebook, că, „enough is enough. Deși nu au existat deconectări masive (blackout) și, as spune eu, Slavă Domnului, nu ar trebui să subestimăm impactul imediat al scumpirii tarifelor de mâine”.

„Dacă ANRE va accepta solicitarea furnizorilor de a mări de 2,2 ori tarifele, atunci cheltuielile populației pentru energia electrică se vor ridica la 9 miliarde de lei, însemnând o reducere semnificativă a consumului de produse alimentare și altele, o creștere a inflației la peste 10-12%, cu efecte imediate asupra nivelului de trai și prețurilor noi la Produsele de consum curent. Cei care au resimțit cel mai mult inflația de 34% din 2022 (bugetării) încă nu și-au revenit, iar creșterile salariale pe care le anunță “glorios” guvernul nu ajunge din urmă ce au pierdut acești oameni din coșul de consum la care aveau acces atunci. La rată cumulativă de 70% inflație pe ultimii 4 ani de guvernarea PAS se vor adăuga și presiunile noilor tarife. O fi Anre regulator neutru și independent (ceea ce eu mă îndoiesc profund!), dar nu cred ca ar trebui să ignore vibrația străzii, adică al consumatorului, care-și văd traiul extrem de afectat de sărăcia energetică tot mai acută. Da, o fi unii care-și vor etala patriotismul și conturile pline cu lei câștigați la stat, dar ei nu sunt poporul real, autentic, chiar din contră. Uneori ai impresia că autoritățile acestui stat continuă să ia lecții de spiritism economic de la fosta Prim-ministră, Gavrilita, care zicea ca “daca noi toti vom crede ca prețurile cresc, ele vor creste”. Să fie clar, aceste creșteri ar fi putut fi prevenite cu mai multă competență”, a mai menționat el.

Totodată, Igor Munteanu a spus „ce-i de făcut”. „Ce-i de făcut? În primul rând, dragă guvern pro-UE, căutați alternative mai ieftine pe toate piețele limitrofe. Ideea ca nu permiteți și altor companii private să caute alternative, menținându-i “patentul de monopolist” Energocomului, iar cei 2 monopoliști nu-și încap de bine, conduce la faptul ca lumea se revoltă, iar consumatorul este buzunărit. Vorbim astfel despre un clasic caz de “eșec de piață” și trebuie de analizat de ce. În al doilea rând, cel mai mult vor achita companiile private, cei care muncesc și au venituri mai mari, iar asta va reduce din turațiile economiei, se va reduce producția, în special pentru agenții economici cu regim non-stop, i.e.procesare producție pt export), dar și altele. Căutați compensații și pentru mediul de afaceri pentru ca ei sunt garanția veniturilor la buget, nu armata de birocrați pe care-i angajați în prostie. În al 3 rând, guvernul are obligația să revadă ritmul în care se construiește linia aeriană Isaccea-Chișinău, contractul căruia a fost atribuit în mod dubios unei companii indiene cu “conexiuni” la WB, și care nu se încadrează în regimul urgențelor reale prin care trece RM, spre deosebire de firma care nu are nicio remușcare. Și nici semnatarii contractului. În aceiași albie, mai mulți investitori și-au anunțat proiectele de a construi noi CET-uri, dar toate au fost pe timpuri blocate. De la centrala propusă la Ungheni de către investitori cehi și până la studii de fezabilitate prezentate de companii din RM, România, Turcia, Italia și Germania, unor “simpli” PM, lovindu-se de “niet” ul lor categorice ca de Himalaya. În pitch-urile lor, businessurile își asumau investițiile și riscul, cerându-I guvernului doar un lot de Teren și acces la piața internă. Fiecare dintre ele ar fi fost extrem de utile și strategic importante astăzi. Unele dintre ele pot fi repornire chiar mâine, cu voință politică și deschidere spre business”, a notat liderul politic.

Fostul deputat a concluzionat că e necesar:

„- Să tragem lecții din eșecurile acestui guvern.

– Să căutăm alternative fiabile care să ofere RM reziliența adevărată, nu trâmbițata.

– nu blocați economia cu o stare excepțională generală, care gripează, nu salvează oamenii”.