Tradițional, la final de an, TRIBUNA desfășoară proiectul despre realizări și planuri – „Totalurile anului 2024. Priorități pentru 2025”. Igor Munteanu, liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), a vorbit, pentru portalul nostru, despre cum a fost 2024 pentru țara noastră și pentru el personal, dar și despre prioritățile pentru anul viitor. 

TRIBUNA: În opinia dvs., cum a fost anul 2024 pentru Republica Moldova?

Igor Munteanu: A fost un an de lipsuri și crize pentru cetățenii Republicii Moldova. A continuat să crească numărul populației extrem de sărace de la 20 la 40%, în timp ce clasa mijlocie cu venituri peste salariul mediu pe economie s-a înjumătățit. Emigrația continuă, fără ca politicile economice ale guvernării să răspundă în vreun fel convingător nemulțumirilor oamenilor simpli. Politic, inițiativele guvernării au continuat să divizeze și să separe oamenii, în loc de a-i uni în numele unui scop pozitiv. Doar 50,35% din numărul total de 1,531.392 alegători care au participat la scrutinul din 20 octombrie, 2024, au susținut modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la UE, iar explicația nu este în mod necesar că aceștia sunt anti-europeni, ci mai degrabă pentru că au votat în semn de protest contra guvernării PAS și, în particular, contra Maiei Sandu. Meciul nu s-a încheiat astfel printr-un scor „ireversibil”, ci printr-un penalty care se va juca, cel mai probabil, în semifinala alegerilor parlamentare din 2025. Este îmbucurător, totuși, că, cel de-al 5-lea referendum organizat legal după 1991 în Republica Moldova și al 2-lea de modificare a Constituției a avut totuși loc, fiind validat de Curtea Constituțională, în comparație cu altele care nu au întrunit numărul necesar de voturi pentru a se conforma normei stabilite de validare.

T.: Care au fost cele mai importante evenimente/realizări din țară în acest an? Eșecuri?

I.M.: Cele mai importante țin de procesul de aderare. Comisia Europeană a validat Pachetul de extindere cu Republica Moldova, la 30 octombrie, 2024, alături de alte 9 state candidate (15 iunie – 1 septembrie, 2024), stabilind că s-au înregistrat progrese pe 31 din 33 capitole. Din același grup de știri – Comisia Europeană a anunțat un Plan de creștere economică în valoare de 1,8 mlrd. euro pentru Republica Moldova, cu începere din 2025. La eșecuri aș menționa capacitatea extrem de limitată de a gestiona crizele cu care se confruntă actualul Guvern Recean. Acesta este perceput ca fiind în opoziție cu propriul său partid, care deține majoritatea în Parlament. Crizele energetice ilustrează o luptă masivă între grupuri divergente din partidul aflat la putere, iar în rezultatul acestor conflicte, cetățenii trebuie să achite cu 34% energie mai scumpă dacă s-ar fi cumpărat în lunile de vară. Scumpirea gazelor naturale va forța comercianții să scumpească alimentele de bază, iar compensațiile promise de autorități nu țin pasul cu nemulțumirile reale ale oamenilor afectați de probleme.

T.: Cum a fost anul 2024 pentru dvs. profesional și personal? Cu ce vă mândriți?

I.M.: 2024 a însemnat o serie lungă de încercări și experimente politice noi. Nu toate au fost plăcute și memorabile profesional, dar le-am cunoscut pentru a le memoriza gustul și lecțiile. Am pierdut niște prieteni, care au trădat idealurile pentru care au subscris anterior și acest lucru a lăsat un gust amar. Cred că am învățat niște lecții. În 2024, CUB a aderat oficial la Internaționala Liberală (LIBINT), iar acest lucru întărește nivelul de colaborări internaționale și responsabilități pe care ni le asumăm politic.

T.: Ce ați dorit să mai faceți, dar nu ați reușit?

I.M.: Mi-aș fi dorit să călătoresc mai des și mai mult, dar am reușit să ajung doar în Estonia, Belgia, România și Germania. Am ratat participarea la Congresul ALDE din Portugalia, ca urmare a complicațiilor care mi-au fost create în mod artificial de către actuala Comisie Electorală Centrală, cea mai politizată autoritate din toate câte a avut acest stat, fără exagerare.

T.: Ce priorități aveți pentru anul 2025?

I.M.: În 2025 vom depune eforturile necesare pentru a introduce CUB ca partid parlamentar în viitorul legislativ al Republicii Moldova. Îmi doresc să contribuim din plin la formarea unor viitoare guverne de coaliție în care să prevaleze meritocrația și angajamentul de echipă pentru a scoate economia națională dintre marile pericole cu care se confruntă astăzi Republica Moldova. Știu că avem oameni deosebit de bine pregătiți, talentați, curajoși, iar timpul nu este elastic și nesfârșit, cel puțin în privința „ferestrelor de oportunități” care ni se vor deschide. Profesional vorbind, sper să duc la bun sfârșit o sinteză de curs la disciplina „politici publice complexe” pentru programul masteral pe care-l predau de ceva timp la ASEM.

T.: Ce așteptări aveți de la clasa politică/politica autohtonă în următorul an?

I.M.: Anul 2025 ar trebui să însemne nu doar o mobilizare la vot și o concurență între partide, dar poate cel mai serios examen ar fi reforma clasei politice. Ca acțiuni urgente eu aș vedea: a) reducerea numărului de parlamentari (de la 101 la 75), adaptând numărul prevăzut în Constituție la realitățile demografice curente, b) reducerea subvențiilor publice partidelor între anii electorali, în acest fel punând capăt risipei bugetare și inegalităților mari între partida aflată la putere și alte partide, eventual mult mai cerute de alegători, dar pedepsite să sufere un tratament discriminatoriu din partea organelor controlate ierarhic de către partidul aflat la guvernare. Într-o altă ordine de idei, mi-aș dori c) ca într-o perioadă de penurie economică, guvernul să cheltuie mult mai puțin pentru cheltuieli de lux și protocol, de la cabinete parlamentare până la vile de protocol și pensii speciale pentru noua „nomenclatură” a guvernării actuale. Reformarea clasei politice include d) depolitizarea serviciului public, și e) reforma administrativ-teritorială. Prima ar însemna reducerea cu 50% a numărului de secretari de stat și scoaterea lor de sub controlul politic, care sugrumă profesionalismul și-l îngroapă într-o absurdă loialitate de partid, iar a doua ar însemna nu doar optimizarea numărului de autorități de I nivel, dar și un proces rapid de lichidare a raioanelor, precedată de comasarea serviciilor deconcentrate, debirocratizarea și simplificarea accesului cetățenilor la servicii de primă necesitate în raport cu autoritățile locale de I nivel.

T.: Care e mesajul dvs. pentru cetățeni la trecerea dintre ani?

I.M.: Cred că, cel mai potrivit mesaj pe care aș dori să-l transmit la solicitarea dvs. este ca, cititorii acestor rânduri să aibă grijă de sănătatea și sufletele lor, să țină la cei dragi și să aibă suficientă răbdare și dedicație ca să-și vadă împlinite visele. Anul 2025 să ne facă mai solidari și mai puternici în dorința noastră de a face bine pentru cât mai mulți oameni, iar acest îndemn să fie auzit de cât mai mulți.

Cristina Gurez