Boris Volosatîi a fost ales 4 ani în urmă în calitate de membru al Camerei Deputaților de la București, ca reprezentant al Alianței pentru Unirea Românilor susținut de cetățenii români cu domiciliul sau reședința peste hotare. Acum el candidează pentru un nou mandat. Despre rezultate, perspective și planuri, liderul AUR în Republica Moldova a vorbit în interviul acordat pentru www.tribuna.md.

T.: Domnule Volosatîi, Cum comentați rezultatele turului I al alegerilor prezidențiale din România?

Boris Volosatîi: Rezultatele din turul I al alegerilor prezidențiale confirmă faptul că bazinul electoral al suveraniștilor este de aproximativ 40%, iar AUR este singurul partid care cu siguranță va face parte din noua legislatură a Parlamentului de la București, obținând un scor electoral ce va permite propulsarea a cel puțin doi deputați care candidează în Circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării. Amintim că Republica Moldova face parte anume din această circumscripție electorală, iar subsemnatul este singurul candidat originar din Basarabia care poate accede în Parlamentul Țării, deoarece PSD și Forța Dreptei nu au susținere suficientă printre românii din Diaspora, iar PNL și USR nici măcar nu au găsit de cuviință să înainteze un candidat născut în Basarabia, demonstrând cât de mult le pasă de românii de aici.

T.: Dacă ar fi să faceți un scurt bilanț al activității dumneavoastră ca parlamentar român, care a fost inițiativa a dumneavoastră cea mai importantă în beneficiul românilor basarabeni pe care ați reușit să introduceți pe agenda Parlamentului național?

B.V.: Au fost mai multe. Însă îmi face plăcere să amintesc că am fost unicul parlamentar care a pus în circuitul legislativ un proiect de lege ce prevedea obținerea cetățeniei române de către românii basarabeni prin înlocuirea procedurii de redobândire a cetățeniei cu cea a recunoașterii ei, fiindcă noi, românii basarabeni, am fost lipsiți de cetățenie din motive neimputabile nouă. Criteriul recunoașterii cetățeniei a figurat în legislația României din momentul constituirii statului român modern sub Alexandru Ioan Cuza până în 1948, și este cuprins și în legislațiile multor state, printre care și Republica Moldova. Din păcate, parlamentarii din coaliția PSD-PNL, dar și cei din USR, UDMR nu au găsit de cuviință să supună votului această inițiativă, confirmând că le pasă de românii basarabeni doar declarativ și doar în campaniile electorale.

T.: Ce inițiative ați pregătit pentru următoarea legislatură?

B.V.: E o listă lungă de inițiative pe care le-am introdus în această legislatură. Nu-mi stă în fire să renunț la ceea ce nu am reușit să realizez din Opoziție, astfel că voi insista ca proiectele de lege depuse în legislatura actuală să parcurgă întreg circuitul legislativ și să fie supuse votului după învestirea noului Parlament. De asemenea, voi acționa ferm și hotărât pentru atingerea unor obiective strategice, cum sunt:

– realizarea la Chișinău un Fond românesc de investiții și integrare, numit convențional Fondul Moldova;

– deschidere unei filiale a Academiei Române la Chișinău;

– integrarea spațiului Republicii Moldova în strategia de securitate a României;

– unificarea infrastructurii de transport, energetice și de comunicații a Republicii Moldova cu cea a României, inclusiv prin subvenționarea prețurilor aferente;

– unificarea pieței forței de muncă;

– crearea spațiului informațional comun;

– susținerea operatorilor economici, a întreprinzătorilor din Republica Moldova prin participarea lor la programele de încurajare a inițiativei economice interne de tipul „start-up”, în măsura în care activitatea lor economică este orientată spre România.

T.: Care ar fi definirea partidului dumneavoastră în două-trei cuvinte?

B.V.: Ce poate fi mai simplu decât a contura fondul ideilor de bază ale Alianței pentru Unirea Românilor? Din punct de vedere doctrinar AUR are la bază patru piloni: Familia, Națiunea, Credința, Libertatea. Partidul nostru este prin definiție și prin excelență unul unionist. Etichetele puse AUR sunt invenții și minciuni ale concurenților politici care urmăresc astăzi diminuarea șanselor electorale ale singurului partid autentic unionist din România.

T.: Care a fost cauza reală a interzicerii domnului George Simion, liderul AUR pe teritoriul R. Moldova ?

B.V.: Interzicerea lui George Simion de către regimul lui Voronin și cel al lui Dodon are logica sa, pentru că liderul AUR a luptat și continuă să lupte pentru reîntregirea Țării, însă prelungirea acestei interdicții fără temei real și conformitate legală ridică semne de întrebare, iar răspunsurile trebuie prezentate de către actuala guvernare de la Chișinău. Răspunsul autorităților ucrainene la solicitarea prim-ministrului României, demonstrează că George Simion nu are nicio legătură cu serviciile speciale ruse, dar apară interesele minorității române din Ucraina, iar reacția autorităților de la Chișinău confirmă că această interdicție este rezultatul poziției sale pro-românești, unioniste. Amintim că victoria obținută în instanță de PNL Republica Moldova în procesul de judecată împotriva Ministerul Justiției de la Chișinău confirmă că a fi unionist nu constituie o infracțiune, nu este nici extremism și nici anticonstituționalitate.

T.: Pe cine susține AUR în turul II al alegerilor prezidențiale din România?

B.V.: AUR și-a exprimat susținerea pentru domnul Călin Georgescu pentru că este un suveranist, patriot, fiind pe aceeași platformă doctrinară cu valorile îmbrățișate de AUR. Exprim convingerea că prin această susținere suntem în asentimentul majorității românilor din Țară și din diaspora occidentală.

T.: Care este partenerul din Republica Moldova al partidului AUR din România?

B.V.: Partenerul AUR în Republica Moldova este partidul cu același nume înregistrat la Agenția Serviciilor Publice a cărei fondator este Guvernul Republicii Moldova.

T.: Cum vede AUR și cum vedeți dumneavoastră parcursul european al Republicii Moldova?

B.V.: Repetăm de fiecare dată că cea mai scurtă cale de integrare europeană a Republicii Moldova este prin România. Dacă Georgia sau Ucraina ar fi avut la granițele sale o Patrie Mamă membră UE și NATO, atunci de mult s-ar fi reunit, dar ei nu au această oportunitate. Noi avem și suntem obligați să o facem.