Această discuție a avut loc la inițiativa lui Victor Petrov, vicepreședintele Comitetului executiv al UTA Găgăuzia

Domnule Petrov, în ultima perioadă ați fost ținta unor discuții publice controversate. Chiar ați ajuns și în lista persoanelor sancționate de Uniunea Europeană. Cum comentați aceste evoluții?

Totdeauna am considerat și acum consider că am dreptul la opinie și am dreptul să-mi expun opinia într-o formă civilizată. Acest drept nu e oferit de Președinte sau de Guvern, dar e garantat de Constituție tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Iar Președintele și Guvernul sunt obligați să apere drepturile și libertățile noastre. Pe neașteptate situația s-a schimbat fără să înțelegem cine și când a schimbat-o. Cetățeanul Victor Petrov nu are niciun conflict cu legea. E adevărat că opiniile mele nu totdeauna corespund cu opiniile persoanelor care ocupă funcțiile de conducere în Moldova, dar asta nu e încălcare a legii. Numele meu a apărut în lista persoanelor sancționate de către autoritățile UE fără să fie formulate motive legale. Sunt și cetățean al UE și nu am încălcat legile și normele UE. Însă, cel mai mult m-a uimit că autoritățile RM în loc să îmi ia apărarea – au salutat sancțiunile. E îngrijorător că politicienii în loc să promoveze principiul supremației legii, insistă pe supremația voinței lor personale. Supremația legii ne face pe toți egali în fața legilor. Acest principiu aduce în societate ordine și predictibilitate. Când voința unor politicieni ajunge mai sus decât legea, societatea intră în haos și procesele sociale și economice degradează. Nu cred că măcar un cetățean al Moldovei vrea să fie discriminat, și ar vrea ca Moldova să meargă pe al doilea scenariu.

Chișinăul consideră că Comratul reprezintă o sursă de amenințări pentru stabilitatea socială a țării și în general există percepția că dialogul între autoritățile centrale și ale autonomiei e unul defectuos. Cum arată situația din punctul dvs. de vedere?

Vă asigur că între Chișinău și Comrat nu există probleme. Chișinăul și Comratul nu sunt niște grupuri mici de politicieni, ci mii și mii de moldoveni și găgăuzi – cetățeni ai Republicii Moldova.

Experiența mea de viață arată că găgăuzii și moldovenii se împăca extraordinar. Mergem unii la alții în ospeție, la cumetrii și la nunți. Am participat la zeci de evenimente, în cadrul cărora am văzut o înțelegere foarte bună între moldoveni și găgăuzi, și chiar frăție. Pot vorbi și pe exemplul meu. Am construit afaceri în Chișinău. Am rude, prieteni și parteneri în Chișinău. Ne întâlnim cu egală plăcere în Chișinău, în Comrat și oriunde în alt loc, și ne simțim bine. Suntem un popor și știm să ne înțelegem, să muncim și să ne petrecem împreună. Problemele vin de acolo, de unde ar trebuie să vină soluțiile – de la clasa politică. Oamenii obișnuiți știu să se respecte și să se ajute. Ar fi bine că politicienii să învețe de la oamenii simpli lecții de respect și omenie.

Nu există probleme între Chișinău și Comrat, dar există probleme între politicieni. Sunt evidente competiția ambițiilor personale și intenția de a opera cu ordine, insulte și amenințări. E nevoie să construim un dialog sănătos și reciproc respectuos, și să renunțăm la insulte și acuzații.

Sarcina politicienilor e să unească societatea, să construiască țara și să dezvolte economia. Toate comportamentele care nu contribuie la realizarea acestei sarcini trebuie excluse.

Ce împiedică la urmarea direcțiilor despre care vorbiți? Ați mers cu aceste propuneri la autoritățile centrale ale țării și nu au fost acceptate? Ori problema e în echipa din fruntea autonomiei găgăuze?

Din păcate, comunicarea între reprezentanții autorităților centrale și a echipei din fruntea autonomiei Găgăuze lipsește. Mă refer la comunicarea civilizată personală, bazată pe agendă și planuri comune. Ne aflăm într-o fază, când legile și practicile sănătoase de guvernare nu funcționează, și predomină opiniile și ambițiile personale. Sper că această fază nu va fi lungă și ne va ajunge înțelepciune și responsabilitate să revenim la lege și la principiile democratice adevărate. Sunt adeptul dialogului respectuos și deschis și cred că prin așa dialog totdeauna e posibil de găsit calea prin care împreună putem merge în viitor – ca un popor unit al unei țări puternice.

Aș vrea să folosesc discuția noastră pentru a apela la reprezentanții UE și SUA în Moldova. Partenerii Republicii Moldova ar putea susține construcția dialogului între autoritățile centrale ale țării și echipa din fruntea autonomiei Găgăuze. Noi, găgăuzii, suntem un popor prietenos și primitor și invităm partenerii să ne cunoască și să îi cunoaștem.

Republica Moldova abia încearcă să construiască democrație și, din păcate, deseori alegem instrumente incorecte. Democrație e imposibilă fără respect reciproc și încredere, și acum trebuie să învățăm să construim o atmosferă bazată pe respect și încredere.

În pofida problemelor curente, dvs. totuși credeți că există posibilități de a depăși criza de comunicare. În viziunea dvs. cât de simplă sau complicată e repararea situației?

Aceste posibilități există totdeauna. Dar persoanele responsabile au înțepenit în conflict, și nu reușesc să se concentreze pe construcție. Criza de comunicare dărâmă încrederea, iar insultele și atacurile crează o atmosferă neprietenoasă. E evident că prin atacuri și insulte nu putem construi parteneriate, prietenie și unitate. Iar dacă începem să comunicăm civilizat, dacă începem să ne respectăm, să elaborăm planuri de acțiuni care ne integrează pe toți – atunci începem să cooperăm în echipă și devenim popor unit. Cred că acest obiectiv merită ca să fie revăzute abordările în raporturile între autoritățile centrale ale țării și conducerea autonomiei Găgăuze, ca să începem să construim împreună viitorul nostru comun.