Curtea Constituțională a Republicii Moldova n-a validat astăzi mandatul de deputat al Svetlanei Popa în cadrul fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, informează TRIBUNA. 

Curtea Constituțională a precizat că, conform articolului 62 din Constituție, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăște: (i) validarea mandatului de deputat; sau (ii) nevalidarea lui în cazul încălcării legislației electorale. Potrivit articolului 38 alin. (3) din Constituție,  dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii.

În acest caz, Curtea a reținut că, potrivit hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 14 iunie 2023, dna Svetlana Popa, fiind găsită vinovată de comiterea contravenției prevăzute la articolul 313 (exces de putere sau de depășire a atribuțiilor de serviciu) din Codul contravențional, a fost sancționată cu amendă în mărime de 60 unități convenționale, ceea ce constituie 3000 lei, și cu privarea de dreptul de a exercita funcția de consilier în cadrul Consiliului Municipal Chișinău pe un termen de opt luni, din data rămânerii definitive a hotărârii. Această hotărâre a fost menținută prin Decizia Curții de Apel din 18 septembrie 2023. Decizia Curții de Apel Chișinău din 11 ianuarie 2024, prin care s-a admis recursul dnei Svetlana Popa, casată Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 19 octombrie 2023, cu remiterea cererii de revizuire la o nouă examinare în instanța de fond, nu afectează caracterul definitiv al Deciziei Curții de Apel din 18 septembrie 2023.

Curtea a reținut că articolul 16 alin. (2) lit. d) din Codul electoral prevede că „nu pot fi alese […] persoanele private de dreptul de a ocupa funcții de răspundere printr-o hotărâre judecătorească definitivă”.

Sub acest aspect, Curtea a trebuit să răspundă la întrebările: (i) dacă sancțiunea contravențională aplicată candidatei supleante dna Svetlana Popa „privarea de dreptul de a exercita funcția de consilier în cadrul Consiliului Municipal Chișinău” se încadrează în interdicția legală de „persoană privată de dreptul de a ocupa o funcție de răspundere” prevăzută la articolul 16 alin. (2) lit. d) din Codul electoral și (ii) dacă privarea de dreptul de a ocupa o funcție de răspundere constituie încălcarea legislației electorale prevăzute de articolul 38 alin. (3) din Constituție care duce la nevalidarea mandatului de deputat.

Pornind de la interdicția prevăzută la articolul 16 alin. (2) lit. d) din Codul electoral, Curtea a observat că legislația națională stabilește criteriile de definire a persoanelor cu funcție de răspundere. Așadar, potrivit articolului 16 alin. (6) din Codul contravențional, persoana cu funcţie de răspundere este persoana căreia, într-o autoritate publică centrală sau locală, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin lege, prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi şi obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice sau a acțiunilor administrative de dispoziție, organizatorice ori economice.

Deoarece consiliile locale alese (sătești, orășenești, raionale etc.) sunt autorități ale administrației publice locale (a se vedea articolele 112 și 113 din Constituție), organe reprezentative și deliberative ale unităților administrativ-teritoriale care rezolvă treburile publice pentru colectivitățile care le-au ales (a se vedea Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 cu privire la administrația publică locală), consilierii locali sunt persoane oficiale din cadrul acestor autorități care exercită mandatul de ales local în conformitate cu Legea nr. 768 din 2 februarie 2000 cu privire la statutul alesului local, având drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor consiliilor locale. Așadar, Curtea a reținut că consilierul local este o persoană cu funcție de răspundere. Prin urmare, „privarea de dreptul de a exercita funcția de consilier în cadrul Consiliului Municipal Chișinău” aplicată candidatei supleante se încadrează în prevederea „persoană privată de dreptul de a ocupa o funcție de răspundere” stabilită de articolul 16 alin. (2) lit. d) din Codul electoral.

Curtea a conchis că privarea de „dreptul de a ocupa o funcție de răspundere”, inclusiv de dreptul de a exercita funcția de consilier în cadrul Consiliului Municipal Chișinău, pune în aplicare dispoziția articolului  16 alin. (2) lit. d) din Codul electoral, care nu permite persoanei sancționate să candideze la funcțiile elective reglementate de Codul electoral (Președinte al Republicii Moldova, deputat în Parlament, primar, consilier în consiliile locale, inclusiv deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, Guvernator (Bașcan) al Unității Teritoriale Autonomă Găgăuzia).

Curtea a reiterat că mandatul de deputat nu poate fi validat dacă până la pronunțarea deciziei de validare se dovedește că candidatul cade sub incidența unei condiții de ineligibilitate (a se vedea HCC nr. 2 din 20 ianuarie 2015, § 133). Persoanele care aspiră la o funcție eligibilă, precum și cele aflate în funcții de răspundere trebuie să demonstreze că îndeplinesc standarde ridicate în materie de integritate (a se vedea HCC nr. 4 din 22 aprilie 2013, § 68; HCC nr. 2 din 20 ianuarie 2015, § 137).

Din această perspectivă, Curtea a subliniat că restricția în discuție de a obține mandatul de deputat urmărește buna funcționare a Parlamentului și stabilitatea instituțională a acestei autorități legislative, precum și, stabilitatea sistemului constituțional și a democrației în ansamblu.

În acest sens, și Curtea Europeană a examinat în cauza Miniscalco v. Italia, 17 iunie 2021, interdicția aplicată persoanei să candideze la alegeri regionale pe motivul condamnării sale pentru comiterea infracțiunii de abuz de putere. În acel caz, Curtea Constituțională a Italiei a reținut că restricția de a candida nu constituie o nouă sancțiune penală, ci este o consecință a pierderii unei condiții subiective care să-i permită accesul la o funcție electivă. Condamnarea penală irevocabilă este o precondiție obiectivă care atestă incapacitatea morală de a exercita o funcție electivă. Așadar, condamnarea constituie o condiție negativă în scopul exercitării [accesului și deținerii] mandatului electiv. Curtea Europeană, acceptând aceste argumente, a notat că măsura contestată era o consecință automată, aplicată în urma unei condamnări definitive, pentru care nu era prevăzută nici ponderarea situațiilor individuale și nici evaluarea discreționară. Această condamnare corespunde incapacității funcționale irevocabile a persoanei condamnate, scopul fiind păstrarea bunei funcționări și transparenței administrației, precum și a liberei decizii a organelor elective. Curtea Europeană a reținut că aplicarea automată a interdicției de a candida urmărește excluderea din procedurile electorale a acestor persoane și protejarea procesului democratic (a se vedea, mutatis mutandis, §§ 35-36, 64, 97-102).

Așadar, Curtea Constituțională a concluzionat că, la data examinării propunerii Comisiei Electorale Centrale de validare a mandatului de deputat, dna candidată supleantă Svetlana Popa este privată de dreptul de a exercita o funcție de răspundere, respectiv este sub incidența unei condiții de ineligibilitate prevăzute de articolele 38 alin. (3) din Constituție și 16 alin. (2) lit. d) din Codul electoral. Această situație permite Curții Constituționale să constate că, potrivit articolului 62 din Constituție, mandatul vacant care se propune să-i fie atribuit dnei Svetlana Popa, candidată supleantă pe lista Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, nu poate fi validat.