Mulți caută omenie. O caută în jur.

Omenia înflorește acolo unde decența e normă.

Omenia e în demnitatea personală, în cumsecădenie și în exemplul bun. Obrăznicia și minciuna indică direct la deficitul de omenie.

Decența ne învață să apreciem încrederea celor din jur și să ne străduim să o câștigăm.

Decența și demnitatea sunt incompatibile cu josnicia și minciuna.

Căutați decența și demnitatea mai întâi în sine.

Țineți cont că decența e respectuoasă și tolerantă.

Decența ne cere să răspundem decent la obrăznicie.

Decența ne învață să răspundem cu demnitate la josnicie.

Decența ne cere rezistență și răbdare. Rezistență pentru a nu cădea pradă nesimțirii. Răbdare pentru a nu aștepta efecte imediate.

E mult mai complicat să te porți cu decență și demnitate, decât să le ceri de la alții.

Omul indecent nu are demnitate. Dar permanent vorbește despre demnitate.

Omul indecent nu e onest. Dar permanent vorbește despre onestitate.

Nu așteptați decență și demnitate de la oameni zgomotoși, care vorbesc mult.

Nu așteptați decență și demnitate de la oameni care vorbesc mult rău despre alții, de la cei care umilesc și defăimează alți oameni.

Nicolae Iorga spunea că “recurge la calomnie cel care nu se poate ridica la nivelul tău”.