Republica Moldova se confruntă azi cu o criză gravă în sectorul pisciculturii, care amenință supraviețuirea acestei importante ramuri ale economiei naționale. Nelipsit din meniul de alimentație al populației, peștele autohton este tot mai mult înlocuit cu pește de import, iar vremea aridă din ultimii ani a pustiit peste 700 de iazuri și lacuri artificiale, care-au dispărut pur și simplu din arealul dezvoltat de piscicultorii din Moldova. Modificările legislative din ultima perioadă au impus totodată reguli și restricții, care nu numai că blochează activitatea producătorilor piscicoli, dar pun în pericol chiar existența lor ca ramură aparte a economiei naționale. În acest context, apare riscul real de falimentare în masă a întreprinderilor piscicole sau forțarea lor de a trece cu totul în afara câmpului legal – se menționează într-un comunicat al Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), informează TRIBUNA. 

Nemulțumirile piscicultorilor se leagă în special de Legile nr. 318 din 17-11-2022 și nr. 356 din 29-12-2022, care stipulează mai multe prevederi draconice, care conduc la apariția unor litigii și tensiuni grave între APL și piscicultori, la majorarea neplafonată a impozitelor și stabilirea unor plăți excesive pentru gospodăriile piscicole, iar ca urmare, activitatea piscicolă devine ne rentabilă ori abandonată.

Igor Munteanu, președintele CUB, în cadrul unei conferințe de presă, a spus că ieșirea din impasul economic existent în Republica Moldova poate avea loc numai prin încurajarea economiei libere și susținerea potențialului de afaceri locale, după modelul Uniunii Europene, iar în acest scop este nevoie de politici corecte și adaptate la realitate.

 „Astăzi, în Republica Moldova, nu exista nici o singură politică a statului de susținere a pisciculturii, deși s-au scris strategii și programe, dar neluate în seamă la planificarea exercițiului bugetar până în 2023. Piscicultura, care angajează cel puțin 15 mii oameni și care asigură cca 0,4-0,5% PIB este vitală pentru dezvoltarea economică durabilă pentru că produsele sale asigură consumul zilnic al cetățenilor. Nu ne putem baza doar pe importuri, trebuie să ajutăm piscicultorilor să pună pe masa consumatorilor din Republica Moldova peștele de care aceștia au nevoie. Noi credem că inițiativa privată și economia liberă, dezvoltarea afacerilor, eliminarea birocrației și a instrumentelor de suprimare a inițiativei private sunt elementele politicii reale de care avem nevoie în Republica Moldova”, a notat Igor Munteanu.

Piscicultura este ramura economiei care produce 0,4% din produsul intern brut (PIB) și asigură cu locuri de muncă peste 15 mii angajați în Republica Moldova. În 2022, întreprinderile piscicole au produs cca 10 mii tone de pește viu, față de o mie de tone, pește de import, însă cercetătorii consideră că cifra de afaceri a gospodăriilor piscicole poate fi dublată sau chiar triplată dacă statul va trata serios problemele pe care piscicultorii le ridică în mod justificat pe agenda discuțiilor oficiale.