În luna iunie 2022 am asistat la începutul unui fenomen mai rar întâlnit în economia noastră, când consumul real al populației a fost mai mic decât anul trecut în pofida faptului că cheltuielile au fost mult mai mari. Declarația a fost făcută de economistul Veaceslav Ioniță, informează TRIBUNA. 

Expertul, pe blogul său, a notat că în iunie cetățenii Republicii Moldova au plătit pentru bunurile procurate din rețele de comerț 8 miliarde lei sau cu 25% mai mult decât anul trecut, însă în realitate ei au venit acasă cu mai puține produse, mai exact – cu 4,1% mai puțin.

„Inflația fără precedent din ultimii 22 ani și-a lăsat puternic amprenta asupra puterii de cumpărare a cetățenilor. Aici trebuie să menționăm că cheltuielile cetățenilor din luna iunie au fost mult mai mari decât creșterea veniturilor. Astfel cheltuielile au crescut cu 25%, iar veniturile estimativ au înregistrat o creștere sub 15%. Diferența a fost acoperită din economiile oamenilor, împrumuturile luate și de banii trimiși de rude de peste hotare. Dar și așa, cheltuind din economii, oamenii au reușit să procure mai puține bunuri decât anul trecut.

Asistăm la o reducere reală a consumului populației, cu cheltuieli mult mai mari decât veniturile disponibile”, a menționat el.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, intrăm într-un cerc vicios: 1) populația este nevoită să se împrumute, pentru a-și menține consumul, dar oricum consumul este mai mic decât anul trecut, 2) trecerea la produsele de prima necesitate înseamnă plăți reduse de TVA și risc sporit de încasări sub nivelul planificat din TVA la bugetul de stat, 3) riscurile veniturilor mai mici și deficitul de 20 miliarde lei a bugetului, limitează capacitatea de intervenție a Guvernului.

„Unica soluție viabilă pentru 2022 este creșterea volumului de granturi obținute și majorarea substanțială a împrumuturilor externe, în condiția în care Guvernul s-a dezis de împrumuturile interne.

În primele 6 luni ale anului s-a reușit debursarea a 237 milioane lei sub formă de granturi sau doar 18% din suma planificată de 1,3 miliarde lei. Totuși, în baza promisiunilor partenerilor externi și efortului necesar de depus, considerăm că suma granturilor în acest an ușor poate ajunge la 2,5-3,0 miliarde lei. Granturile posibile sunt principala sursă de intervenție a autorităților în contextul noii forme a crizei care se prefigurează”, a mai spus el.

Economistul a constatat că la capitolul împrumuturi situația este mult mai complicată. Datorită dobânzilor de 5 ori mai mari decât anul trecut la creditele interne, Guvernul s-a dezis de această formă de finanțare și pune accentul exclusiv pe împrumuturi externe.

„În primele 6 luni ale anului creditarea netă este de doar 2,1 miliarde lei sau 10,8% din totalul necesar pentru acoperirea deficitului bugetar de 19,4 miliarde lei. Aici trebuie să menționăm că o parte, dar mai exact 693 milioane lei, din împrumuturile externe contractate în primele 6 luni, au fost direcționate spre întoarcerea împrumuturilor interne mai vechi. Astfel miza de bază trebuie să fie intensificarea procesului de obținere a împrumuturilor externe, pentru a acoperi necesitățile bugetare, inclusiv din cauza dezicerii de la împrumuturile interne”, a mai scris analistul economic, adăugând: „Anume de capacitatea Guvernului de a atrage granturi și împrumuturi externe depinde modul cum vom face față acestei noi fațete a crizei economice cu care se confruntă Moldova.”