Pe 25 noiembrie a fost marcat un an de la eliberarea regiunii Kelbajar din Azerbaidjan de sub ocupația armeană. Datorită înțelepciunii, voinței politice și „pumnului de fier” a liderului azerbaigian, comandantul suprem Ilham Aliev, precum și viteazelor armate azere aceste pământuri au fost restituite și deja de un an este arborat peste ele steagul Azerbaidjanului din nou.

Regiunea Kelbajar a fost ocupată la 2 aprilie 1993. Ca urmare, 511 civili au fost uciși, 321 de persoane au fost capturate și au dispărut. Aproape 60 de mii de locuitori din Kelbajar au devenit persoane strămutate și refugiați.

Ca urmare a ocupației, zeci de monumente istorice și culturală au fost distruse, 97 de școli, 9 grădinițe, 116 biblioteci, 43 de cluburi, 42 de case de cultură, un muzeu de istorie locală, 9 spitale, 75 de centre medicale, 23 de ambulatori, 9 farmacii, sute de clădiri administrative, mii de apartamente, sute de mașini. În plus, în toți anii de ocupație, armenii au jefuit resursele naturale ale regiunii, precum: aur, mercur, specii valoroase de lemn și altele. Dar asta nu este tot. Plecând, acum ei după ei înșiși au distrus tot ce au putut și ceea ce nu au putut – au luat cu ei.

Vizitând Kelbajar după eliberarea de sub ocupație, președintele Ilham Aliyev a spus despre atrocitățile comise de armeni aici: „Uite că orașul este complet distrus de armeni. Barbarii armeni au distrus Kelbajar, ca și alte orașe și sate din Azerbaidjan. Toate clădirile au fost distruse. Vremurile se schimbă, dar fața urâtă a fascismului armean nu se schimbă.”

Astăzi, viața se întoarce încet în Kelbajar, precum și în alte teritorii eliberate de ocupație.

Printre numeroasele proiecte în curs de implementare în regiunea Kelbajar, construcția autostrăzii Toganaly-Kelbajar este de o importanță deosebită. Va lega această zonă de Goygol și va avea o lungime de peste 80 km. Secțiunea de 11,6 kilometri a acestui drum va trece pe sub creasta Murovdag, unde se află în prezent tunelul. De asemenea, teritoriul este curățat activ de mine. Acesta este primul și cel mai necesar pentru ca migranții forțați să se întoarcă aici.

Nu există nicio îndoială că în viitor regiunea Kelbajar va deveni unul dintre centrele turistice ale Azerbaidjanului. De ce nu? Kelbajar este un tărâm bogat în resurse naturale și frumusețe misterioasă. Tocmai din acest motiv, V. Avikh, care este considerat părintele geologiei caucaziene, a scris despre Kelbajar: „Numai cel poate fi fermecat de frumusețea Elveției, care nu a mers de-a lungul defileului râului Terterchay”. Relief montan, resurse naturale: aur, mercur, argilă, perlit, onix de marmură, care se remarcă prin frumusețea sa decorativă și multe altele. În plus, un climat montan curat, ape minerale bogate, inclusiv zăcămintele de ape minerale de Yukhara Istisu, Ashagi Istisu, care au un mare efect de vindecare.

Regiunea Kalbajar este, de asemenea, bogată în multe monumente istorice. Pe teritoriul Kelbajar, au fost descoperite așezări antice cu o istorie de peste 30 de mii de ani, picturi rupestre vechi de 6 mii de ani, mostre din vechiul alfabet runic turcesc. Aici, în nordul Azerbaidjanului, au fost create monumente de piatră în perioada turcismului timpuriu, cultului focului, creștinismului și din secolul al VII-lea – în timpul răspândirii islamului. Toate acestea determină dezvoltarea turismului aici. Fără îndoială, în curând vor fi investitori dispuși să construiască aici hoteluri sau sanatorie. Și este posibil ca în câțiva ani Kelbajar să poată sta lângă faimoasele stațiuni din lume.

Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar
Gudsi Osmanov