„Este vizibil că discuția despre asistența Uniunii Europene (UE) se încearcă a fi politizată și utilizată în scop electoral de unii actori politici de la Chișinău. Totuși, practica europeană în acordarea asistenței externe către Moldova sau alte state demonstrează clar că aspectul primordial este îndeplinirea reformelor, deoarece, altceva este supus crizelor politice si incertitudinii” – a declarat analistul politic, Dionis Cenușa, cu referire la Planul de recuperare economică aprobat de Comisia Europeană, informează TRIBUNA.

Cenușa a spus că suma oferită de UE pentru perioada 2021-2024, în valoare de 600 milioane EUR, include tot sprijinul planificat pentru Moldova într-un mod combinat. Excepție poate fi doar asistența macrofinanciară, care se poate eventual adăuga la această sumă.

„Cu alte cuvinte, UE vrea să ofere câte 200 milioane euro pe an. O asemenea sumă ar fi mai mult decât Moldova a primit pe an din 2007 încoace. Asistența anuală cea mai mare pe care UE a agreat-o pentru Moldova până acum a fost în anul 2014 (131 milioane euro). Totuși, urmează de văzut detalii despre Planul de Recuperare promis Moldovei acum, iar acest proces trebuie de făcut cât mai transparent posibil, pentru a elimina speculațiile pozitive sau negative (ambele au efect manipulator asupra publicului)”, a menționat expertul.

Analistul politic a subliniat că Moldova este prima țară care a negociat politic un Plan de Recuperare, dar nu este unica țara (cum s-a spus la conferința de la președinție). „UE aprobă Planuri de Recuperare și Reziliență dezvoltate de statele membre. De aici și se pare că este inspirat Planul de Recuperare pentru Moldova și pe care UE le va dezvolta cu alte state partenere”, a mai spus el.

Potrivit expertului, UE oferă bani nu unui guvern, ci țării. „Sunt o sumedenie de instrumente, dar cel mai important este condiționalitatea, pe care UE le poate folosi pentru a stopa asistență, dacă nu sunt îndeplinite condițiile. De aceea, acele 600 milioane de euro (preconizați pentru următorii trei ani) vor veni nu în funcție de culoarea guvernului și/sau Parlamentului, ci de performanța în îndeplinirea reformelor. De altfel, UE nu ar fi alocat bani Guvernului Sandu în 2019, când PSRM și PDM făceau alianță împotriva PAS. Nu oferea asistența UE nici în cazul altor țări, dacă lua în considerare doar Guvernul sau Parlamentul. Georgia este un caz excelent în acest sens, deoarece UE a alocat bani chiar dacă guvernarea a fost mult timp influențată din umbra de grupuri oligarhice”, a declarant Cenușa, concluzionând: „În fine, pentru UE contează reformele, iar dacă acestea nu sunt livrate, banii sunt stopați. Prin urmare, dacă PAS nu va lua majoritate în Parlament după anticipate, UE va continua să ofere asistență și o va proteja cu condiționalitatea dacă reformele vor eșua.”

 

Cristina Gurez