Parlamentul de legislatura a X-a, ales în urma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, de când și-a început mandatul și până acum, a adoptat mai multe Declarații cu privire la diverse circumstanțe și evenimente din politica moldovenească. Astfel, TRIBUNA, odată cu votarea acelei declarații de vineri, a tras linie și a elaborat un clasament cu 5 Declarații adoptate de deputați.

1.Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al Curții Constituționale

Cea mai recentă declarație adoptată de Parlament e Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al Curții Constituționale. Aceasta a fost votată la 23 aprilie 2021, de 54 de deputați, și a fost propusă de socialiști. „Parlamentul Republicii Moldova, în calitatea sa de organ reprezentativ suprem al poporului și unica autoritate legislativă a statului potrivit art.60 din Constituția Republicii Moldova, confirmat în această funcție ca urmare a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, constată cu îngrijorare că unicul organ ce realizează jurisdicția constituțională, Curtea Constituțională este capturată prin acțiunile vădit arbitrare și neconstituționale ale judecătorilor: Domnica Manole, Liuba Șova și Nicolae Roșca, care prin decizia adoptată au admis încălcarea jurământului depus la 16 august 2019”, se arată în Declarație.

2.Declarația Parlamentului cu privire la dezacordul dizolvării Parlamentului

Parlamentul, la 26 martie 2021, a aprobat Declarația cu privire la dezacordul dizolvării Parlamentului. „Pentru a nu admite declanșarea unei crize politice, dorim să ne exprimăm dezacordul privind dizolvarea Parlamentului, dat fiind că nu au fost epuizate căile constituționale pentru deblocarea crizei politice privind învestirea unui nou guvern ”, se arată în documentul propus de socialiști, care a fost votat de 54 de deputați.

4.Declarația cu privire la consolidarea clasei politice să nu politizeze acțiunile de depășire a crizei pandemice

Parlamentul, la 12 martie 2021, a adoptat o Declarație cu privire la consolidarea clasei politice să nu politizeze acțiunile de depășire a crizei pandemice. Inițiatorul acestei declarații a fost președintele Grupului „Pro Moldova”, Andrian Candu. „Conștientizând gravitatea situației, Parlamentul Republicii Moldova se angajează să acționeze, dincolo de poziții politice și promisiuni electorale, pentru a păstra societatea unită, solidară și pregătită să acționeze consolidat și în consens pentru a depăși problemele cu care ne confruntăm”, se arată în document.

4.Declarația cu privire la condamnarea faptelor de traseism și corupere politică

La 11 iunie 2020, Parlamentul a adoptat Declarația cu privire la condamnarea faptelor de traseism și corupere politică. Inițiativa a fost propusă de deputații Partidului Democrat din Moldova. Prin acest document, deputații au condamnat cu vehemență acțiunile de traseism politic în forul legiuitor al țării pentru întreaga perioadă a parlamentarismului țării. „Aceste acțiuni întemeiate pe acte de corupție generează și amplifică fenomenul corupției politice. Voința suverană a poporului exprimată în alegeri este brutal denaturată, iar gestionarea din afara țării a migrației politice bazate pe corupție, reprezintă o amenințare reală la siguranța națională”, se arată în Declarație.

5.Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova

Legislativ, la 8 iunie 2019, a votat Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova. „Parlamentul RM, în calitate de organism suprem al poporului, și unică autoritate legislativă a țării, (…) constată cu îngrijorare că instituțiile de stat și de drept ale țării au fost capturate. Toți cetățenii acestei țări sunt sufocați de corupția endemică, de controlul total asupra sistemului judecătoresc exercitat de oligarhie și de numeroasele atacuri asupra drepturilor și libertăților cetățenești”, se spunea în proiectul elaborat atunci de Blocul ACUM, care a fost aprobat inclusiv cu votul socialiștilor.