26 februarie 2021 se marchează 29 de ani de la genocidul Hojali comis de forțele armate armene în timpul agresiunii armenești împotriva Azerbaidjanului. Ocuparea Hojali, fiind cea mai gravă tragedie din Primul Război din Karabakh, a devenit una dintre cele mai grave infracțiuni împotriva populației civile în timpul agresiunilor armenești împotriva Azerbaidjanului de zeci de ani.

Înainte de conflict, populația acestui oraș, situat în regiunea Nagorno-Karabakh din Azerbaidjan, număra 7000 de persoane. Din octombrie 1991, orașul Hojali, complet înconjurat de forțele armate armene, a fost supus la greve masive de artilerie, iar în noaptea de 25-26 februarie 1992, cu ajutorul 366-lea regiment de puști motorizate din fosta URSS, forțele armate armene au confiscat această așezare. După ce l-au învins complet pe Hojali, invadatorii au comis uciderea în masă a populației civile cu o cruzime deosebită.

Ca urmare a genocidului Hojali, 5379 de locuitori ai orașului au fost forțați în exil, 1275 au fost luați ostatici (soarta a 150 dintre ei, inclusiv 68 de femei și 26 de copii, este încă necunoscută), 487 de persoane au fost rănite, 8 familii au fost exterminate complet, 130 de copii au pierdut unul și 25 de copii – ambii părinți, 613 persoane, inclusiv 63 copii, 106 femei și 70 de persoane în vârstă au fost uciși brutal.

Toate faptele disponibile ale evenimentelor tragice din Hojali demonstrează în mod convingător că crimele comise în acest oraș azer nu au fost doar un act accidental, ci o parte integrantă a politicii de violență sistematică efectuată de Armenia. Uciderea țintită a civililor în Hojali a fost o crimă comisă pe baza politicii de ură etnică și rasială împotriva azerbaidjanilor, propagată la nivel de stat în Armenia și a avut ca scop uciderea în masă a civililor bazată exclusiv pe etnia lor.

Genocidul Hojali și alte crime de război comise de Armenia în timpul agresiunii împotriva Republicii Azerbaidjan constituie crime împotriva păcii și umanității și constituie, de asemenea, o încălcare gravă a drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar, în special Convențiile de la Geneva din 1949, Convenția privind prevenirea și pedepsirea criminalității de genocid pentru el, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, Convenția împotriva torturii și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, Convenția privind drepturile copilului și Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În prezent, legislativele naționale din 17 țări, precum și 24 de state ale Statelor Unite, au adoptat rezoluții și decizii care condamnă masacrele de civili din Hojali și le califică drept crimă împotriva umanității. Genocidul Hojali este, de asemenea, puternic condamnat în rezoluțiile și declarațiile Organizației de Cooperare Islamică și ale Consiliului de Cooperare al Statelor vorbitoare de turcă.

În hotărârea sa din 22 aprilie 2010, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a ajuns la o concluzie importantă cu privire la genocidul Hojali, calificând comportamentul celor implicați în această crimă drept „acte de o gravitate deosebită, echivalente cu crimele de război sau crimele împotriva umanității”.

Pe lângă responsabilitatea Republicii Armenia în legătură cu activitățile sale contrare dreptului internațional, în conformitate cu normele obișnuite și tratate ale dreptului penal internațional, acțiunile săvârșite în contextul unui conflict armat, inclusiv în Hojali, sunt considerate infracțiuni internaționale. Cei implicați în aceste acte, precum și complicii lor și cei care i-au asistat, poartă, de asemenea, responsabilitatea personală. Cu toate acestea, până în prezent, nicio persoană din Armenia care a fost implicată direct în comiterea genocidului Hojali și în alte numeroase crime similare de război împotriva umanității nu a fost urmărită penal.

În interviul acordat jurnalistului britanic Thomas de Waal, fostul ministru al apărării Armeniei și mai târziu Presedintele Serzh Sargsyan a recunoscut în mod deschis ceea ce a făcut, afirmând cinic: „Înainte de Hojali, azerbaidjanii credeau că noi glumeam cu ei. Ei credeau că armenii sunt un popor care nu va fi capabil să ridice mâna împotriva populației civile. Am reușit să spargem acest [stereotip]. " (Thomas de Waal. Grădina Neagră: Armenia și Azerbaidjanul între pace și război. Moscova, „Text”, 2005, p. 152).

Atacurile vizate asupra populației civile din Azerbaidjan și crimele împotriva umanității au fost continuate de Armenia în timpul ostilităților din 27 septembrie până în 10 noiembrie 2020.

Armenia a lovit în mod deliberat populația civilă și infrastructura civilă a orașelor Ganja, Barda situate la o distanță considerabilă de zona de luptă, ca în 1992, au recurs la tactici similare de intimidare și teroare, dar de această dată folosind tipuri moderne de arme și lansatoare de rachete, ceea ce a dus la uciderea în masă a civililor. Atât genocidul Hojali din 1992, cât și bombardamentul cu rachete asupra civililor din 2020 sunt verigi în același lanț al politicii vizate a Republicii Armenia de a distruge populația azeră pașnică.

Republica Azerbaidjan consideră că măsurile consistente luate la nivel național, precum și în cadrul legislației internaționale actuale, vor servi pentru a pune capăt impunității și a aduce în fața justiției pe cei responsabili pentru infracțiunile grave comise în timpul agresiunii armene împotriva Azerbaidjanului.