Rodica Antoci, președintele Autorității Naționale de Integritate(ANI), în cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, a vorbit despre realizările sale în această funcție și ale instituției, provocările din 2020, despre depunerea declarațiilor de avere și interese personale, dar și despre planurile pentru 2021.

TRIBUNA: Care este, în opinia dumneavoastră, cea mai importantă realizare în funcția de Președinte al Autorității Naționale de Integritate?

Rodica Antoci: Înainte de a răspunde la această întrebare, vreau mai întâi să fac o scurtă incursiune în trecut, mai exact să ne întoarcem la începutul anului 2018, când am venit în această funcție, preluând o instituție de la zero. Am găsit aici angajați cu salarii foarte mici, de circa 3000-4000 de lei, și cu o întreagă societate cu ochii spre noi, care așteptau primele rezultate de la Autoritatea nou creată. N-am stat mult pe gânduri și împreună cu echipa am inițiat un proces amplu de reorganizare, o bună perioadă activând cu doar 4 inspectori de integritate, numărul necesar fiind de 46 de inspectori. În astfel de condiții, am trecut la inițierea primelor acțiuni, lansând astfel în ianuarie 2018 sistemul informatizat „e-Integritate” și implementarea declarației de avere și interese personale în format electronic. Prin acest sistem ne-am propus să asigurăm mai multă transparență pe aspectul depunerii declarațiilor de avere și interese personale, fiind unul din cel mai important instrument de prevenire a corupției și facilitând accesul cetățenilor și instituțiilor interesate la informațiile de interes public. Pentru mine, acest sistem reprezintă o realizare importantă, deoarece este unic la nivel național și diferit de alte sisteme informaționale existente de tip „E”, care depășește cu mult chiar și unele instituții similare de peste hotare.

T.: Nu a mai rămas mult până la final de an… Care sunt provocările întâmpinate de ANI în 2020?

R.A.:Pentru anul 2020 am trasat o serie de acțiuni pentru dezvoltarea și eficientizarea activității noastre. Îmi doresc foarte mult să reușim să îmbunătățimprocedurile inspectorilor de integritate. Una dintre cele mai importante obiective propuse se referă la ajustarea legislației actuale din domeniu, care presupune eficientizarea mecanismului de control al inspectorilor de integritate. Vreau să ofer inspectorilor de integritate competențe mult mai largi și extinderea ariei de control. Actualmente, inspectorii noștri nu dispun de toate pârghiile necesare pentru a verifica și identifica valoarea reală a apartamentelor, vilelor sau mașinilor, pe care le declară subiecții. La toate evenimentele publice, în cadrul ședințelor de monitorizare sau  raportare, care au avut loc pe parcursul anului 2020, inclusiv și în fața legiuitorilor, am accentuat despre importanța acestor modificări, care trebuie neapărat de a fi incluse pe agenda parlamentară.

T.: Cum a afectat pandemia COVID-19 activitatea ANI?

R.A.: În primul rând aș vrea să punctez faptul că Autoritatea a urmat cu strictețe recomandările și hotărârile Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova și cele ale Comisiei Naționale Extraordinară de Sănătate Publică. Am asigurat toate condițiile de prevenire a infectării cu noul coronavirus în rândul funcționarilor din cadrul instituției.  Suntem, printre puținele instituții care nu a înregistrat focare de infecții printre angajați. Am implementat metoda de lucru la distanță, care, apropo,  s-a demonstrat a fi una destul de eficientă. Colegii mei sunt responsabili și, respectiv,  la primele simptome identice coronavirusului apărute au anunțat și s-au izolat la domiciliu. Am activat în regim normal cu instituirea doar a unor limitări de contact cu cetățenii, asigurând astfel o funcționalitate a instituției, în condițiile în care, în mod obișnuit ne deplasam prin țară și organizam diverse activități instructive și campanii de prevenire  pentru subiecții noștri. În acest an, am reușit să resetăm obiectivele trasate, am făcut economii, în semn de solidarizare cu întreaga societate pentru combaterea îmbolnăvirii cu COVID-19 prin reducerea cheltuielilor de personal, inclusiv a primelor pentru personal, în mărime de 3,5 mln. lei. Ne-am adaptat treptat noilor cerințe de interacționare cu cetățenii și subiecții noștri, apelând la platformele online de organizare a ședințelor și instruirilor,  doar că, în continuare mizăm pe prezență și contact direct cu subiecții noștri, deoarece informațiile pe care le furnizăm sunt mai bine însușite de către aceștia.

T.: Care sunt cele mai mari realizări ale instituției în acest an?

R.A.: Scopul instituției este de a spori semnificativ numărul procedurilor de control, și anume în privința persoanelor aflate în funcție de demnitate publică, deoarece anume ei sunt în vizorul societății. Dacă analizăm toate rapoartele de activitate ale ANI din 2018 până în prezent, o să observați o dinamică pozitivă a creșterii volumului de lucru pe dosarele de control avute în gestiune inspectorii de integritate. La fel, Inspectoratul de Integritate al ANI a inițiat o serie de dosare de control, inclusiv în rezultatul sesizărilor depuse din oficiu de mine și de inspectorii de integritate, imediat după publicarea investigațiilor de mass-media. Totuși, misiunea Autorității nu este doar de a constata și aplica sancțiuni subiecților declarării, dar și de a preveni situații de nerespectare a legislației din domeniu. În acest sens, am inițiat, câteva campanii de informare pentru toți subiecții declarării. Recent, am semnat și un acord de colaborare cu reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova în cadrul căruia ne propunem consolidarea eforturilor pentru a diminua numărul procedurilor de verificare și control al averilor și intereselor personale, al respectării regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor în privința subiecților declarării din autoritățile publice locale.

T.: Dacă e să ne referim la declarațiile de avere… cum este verificată o declarație de avere, ce presupune procesul?

A.: Deja al doilea an consecutiv, în calitate de Președinte al ANI, am emis un ordin prin carese prioritizează spre control obligatoriu, din oficiu declarațiile anuale de avere și interese personale depuse de către – deputații din Parlamentul Republicii Moldova, judecători și procurori, precum și conducătorii, adjuncții structurilor subordonate și funcționarii publici, de toate nivelurile, din cadrul subdiviziunilor Aparatului Primăriei municipiului Chișinău. Declarațiile acestora sunt distribuite prin intermediul sistemului electronic „e-Integritate”, în mod aleatoriu, către inspectorii de integritate, care, în rezultatul verificărilor mai amănunțite, dacă apar careva suspiciuni sau bănuieli rezonabile despre prezența unor încălcări a prevederilor legilor speciale a ANI se inițiază după caz controale. Spre exemplu, dacă se constată că subiectul declarării nu a depus sau a depus tardiv declarația de avere și interese personale, inspectorul de integritate îi aplică acestuia o sancțiune contravențională conformă Codului Contravențional al Republicii Moldova. Dacă subiectul nu depune declarația de avere și interese personale, inspectorul de integritate transmite organizației publice în care activează acesta sau transmite pe numele subiectului, în cazul în care acesta exercită o funcție de demnitate publică, un demers pentru depunerea declarației de avere și interese personale în termen de 30 de zile. Nedepunerea declarației de avere și interese personale în termen de 30 de zile de la recepţionarea demersului inspectorului de integritate sau refuzul de a o depune constituie temei de încetare a mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu. Inspectorul de integritate notifică imediat despre aceasta conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcţie a subiectului declarării în vederea declanșării procedurii de încetare a mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale subiectului vizat de demers. Conducătorul organizației publice sau al autorității responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării este obligat să informeze Autoritatea cu privire la măsurile întreprinse în termen de o lună de la data recepționării notificării inspectorului de integritate. Iar în situația în care există o bănuială rezonabilă despre diferențe substanțiale între veniturile obținute de către subiect și averea declarată se demarează un control mai amplu.

T.: Ce arată statistica: câți demnitari,  deputați, au admis încălcări la capitolul declararea averilor și intereselor personale?

R.A.: Vreau să reiterez că, această categorie de subiecți este mereu în vizorul Autorității, iar bună parte din dosarele aflate în control pe numele înalților demnitari de stat au fost inițiate în urma sesizărilor, verificarea declarațiilor de avere, inclusiv din autosesizări din investigațiile din presă.Suntem singura instituție publică care emite rapoarte de activitate trimestriale, asigurând astfel transparență și posibilitatea publicului larg de monitoriza frecvent cum evoluează activitatea noastră.  Recent, am publicat cel de-al treilea raport de activitate, pentru 9 luni ale anului 2020. În această perioadă, au fost emise în total 232 de acte de constatare, dintre care în 145 de cazuri au fost stabilite încălcări a declarării averii, conflictelor de interese și incompatibilităților de funcție. În toate aceste constatări au fost vizați 45 de demnitari (deputați, secretar de stat, procurori, judecători, președinți de raioane). În 144 de cazuri au fost aplicate amenzi, inclusiv demnitarilor – 7 deputați, 7 judecători, 15 procurori, 14 primari și 1 președinte de raion. La data de 30 septembrie 2020, în cadrul Inspectoratului de Integritate în procedura de control al averii se aflau aproximativ 100 de dosare, în care figurează inclusiv înalți demnitari de stat.

T.: Care sunt cele mai întâlnite erori în declarațiile de avere?

R.A.: Cea mai frecventă eroare pe care o constatăm în timpul verificărilor declarațiilor de avere este lipsa informațiilor în compartimentul „Clădiri și Construcții”. Unii subiecți, consideră că dacă nu au pe numele lor înregistrat un apartament sau o casă, atunci nu indică nicio informație despre asta, deși, mai jos în același compartiment sunt menționate punctat ce ar trebui să declare subiectul. Spre exemplu, în cazul în care persoana locuiește în chirie, acesta este obligat să indice această locuință, selectând din exemple – indicativul 5 (abitație). Alte informații pe care unii subiecți le indică se referă la valoarea derizorie a bunurilor pe care le au. Unele prețuri indicate la automobile, case etc., trezesc deseori suspiciuni inspectorilor de integritate, deși subiecții completează aceste informații fie din actul cadastral sau din contractele de vânzare/cumpărare. Valoarea reală ale acestora pe piață fiind cu totul alta. Însă, din păcate, competențele actuale ale inspectorilor sunt limitate, deoarece legislația actuală pe acest segment este una ambiguă.

T.: Câte dosare au ajuns în judecată, urmare a controalelor efectuate?

R.A.: În majoritatea cazurilor în care inspectorii de integritate au constatat încălcări, subiecții vizați contestă aceste decizii în instanța de contencios administrativ. La informația indicată și în raportul de activitate pentru primele 9 luni ale anului 2020, se menționează că avem 161 de dosare pe rolul instanțelor de judecată. În 44 de cazuri, ANI a avut câștig de cauză, iar în 14, ANI a pierdut. Din cele 40 de cazuri câștigate 26 sunt în instanța de fond, 12 în instanța de apel și 6 în recurs. Din 14 dosare pierdute, în 9 cazuri se referă la instanța de fond, 4 în apel și doar într-un caz în instanța de recurs. Dacă actele de constatare rămân definitive, subiecții vizați în încălcările admise riscă să fie demiși din funcție și lipsiți de dreptul de a deține o funcție publică sau de demnitate publică timp de 3 ani. Actualmente, în Registrul interdicțiilor al ANI, care este publicat pe pagina web a ANI, sunt incluse peste 50 de persoane care nu au dreptul de a deține funcții publice și de demnitate publică.

T.: Care e situația pentru 2020 – câte declarații au fost depuse online și câte pe hârtie? Cum decurge digitalizarea proceselor?

R.A.: În primul trimestru al anului 2020 au fost depuse65 806 de declarații de avere și interese personale. În acest număr sunt incluse declarațiile anuale, la angajare și eliberare din funcție. Din anul 2018, toate declarațiile se depun în format electronic,  astfel că fiecare subiect al declarării este obligat să dețină o semnătură electronică pe care o aplică la depunerea declarației. Declarațiile  în formă scrisă, pe suport de hârtie sunt depuse doar de către subiecții a căror identitate şi calitate constituie secret de stat, și anume din cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate, Centrului Naţional Anticorupţie şi Ministerului Afacerilor Interne, în condiţiile Legii nr. 245/2008 cu privire la secretul de stat. Declarațiile acestor persoane sunt sunt controlate de către o comisie special desemnată în acest sens de către conducătorul organizaţiei publice. Comisia este constituită exclusiv din angajaţii organizaţiei publice respective care au acces la informaţiile secretizate. Depunem maxim efort pentru a reactualiza și dezvolta –  Portalul declarațiilor. Este foarte important pentru noi să  asigurăm utilizatorilor de internet o accesibilitate înaltă și conformă așteptărilor tuturor. De aceea, în mod constant, revizuim și soluționăm rapid probleme tehnice sesizate. Introducem module noi, de căutare avansată, chiar recent,  Registrul interdicțiilor a fost interconectat cu Portalul declarațiilor, astfel că,  fiecare inspector de integritate include informațiile reactualizate despre persoanele cu interdicții. În prezent, accesând acest portal, pe lângă posibilitatea de a găsi informații rapide despre declarațiile de avere a unor subiecți, vizitatorii mai pot afla cărei persoane i s-a aplicat interdicții de a deține funcții publice și de demnitate publică, introducând numele, prenumele sau funcția acesteia.

T.: Ce planuri aveți pentru anul 2021, în calitate de Președinte al ANI?

R.A.: Planurile și obiectivele noastre sunt foarte optimiste. Avem sprijinul partenerilor noștri străini, care ne acordă asistență pentru a revizui procedurile de lucru ale inspectorilor de integritate, precum și a legislației din domeniu, mă refer aici la proiectul finanțat de Uniunea Europeană în comun cu Consiliul Europei pe domeniul combaterii corupției (CLEP). Încă din anul 2019, ANI promovează un set de propuneri de modificare a cadrului legislativ actual care presupune îmbunătățirea și eficientizarea activității Inspectoratului de Integritate prin adoptarea unor mecanisme de control și responsabilizarea inspectorilor de integritate, extinderea ariei de control, crearea unor pârghii reale și foarte necesare de verificare și identificare a valorii bunurilor mobile și imobile pe care le dețin subiecții de integritate. Vom insista să fie introduse aceste propuneri, dar și standardele europene de exigență și eficiență în activitatea desfășurată de inspectorii de integritate pentru a reduce termenul de examinare a dosarelor de control, a spori calitatea actului de constatare și a diminua  numărul actelor anulate în instanțele de judecată.

Un alt obiectiv pentru anul 2021 este de a consolida relațiile de colaborare cu Serviciul de Informații și Securitate, Procuratura Anticorupție, Centrul Național Anticorupție, Serviciul Fiscal de Stat, precum și alte instituții care dețin informații necesare pe dosarele de control avute în gestiune. Vom intensifica și dezvolta colaborarea cu instituțiile de resort de peste hotare, pentru a prelua bunele practici de la colegii străini. ANI are o misiune deloc ușoară dar foarte ambițioasă. Mizez în continuare pe suportul tuturor actorilor implicați în acest proces, pe instituțiile locale, dar și pe sprijinul și implicarea partenerilor de dezvoltare. Am convingerea că în următorul an vom furniza mai multe rezultate palpabile despre dosarele de control cu nume sonore și hotărâri ale instanțelor de judecată definitive și irevocabile referitoare la diferențe substanțială, confiscări de avere și interdicții de ocupare a funcțiilor publice cu încetarea mandatelor a subiecților.

 

Cristina Jicol