Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, candidat la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie curent, în cadrul unui interviu pentru agerpres.ro, a fost întrebat: „Domnule preşedinte, aţi declarat recent că Igor Dodon nu mai este cel care a fost lansat la prezidenţialele din 2016. Ce s-a schimbat între timp?”, informează TRIBUNA.

„Multe lucruri. Aceşti patru ani au fost patru ani foarte dificili şi pentru mandatul de preşedinte, şi pentru mine ca politician. Am trecut prin noi experienţe, prin noi provocări. Cunoaşteţi… Au fost doi ani şi jumătate, prima jumătate de mandat, a fost lupta cu regimul oligarhic de la Chişinău, când preşedintele ţării era suspendat din funcţie pentru a semna ceea ce convenea guvernării oligarhice. Practic, o acţiune de suspendare a preşedintelui care contravine Constituţiei şi nicăieri în lume nu este, fapt confirmat mai târziu şi de Comisia de la Veneţia. Al doilea sau ultimul an de mandat, a doua parte au fost aceste provocări cu COVID, cu seceta fără precedent în Republica Moldova”, a răspuns oficialul, adăugând: „De aceea, evident că am trecut prin foarte multe provocări şi riscuri enorme şi pentru Republica Moldova, şi pentru mandatul de preşedinte”.

Igor Dodon a spus că s-a schimbat și-n abordări. „Mie mi se pare că cu patru ani în urmă eram mult mai categoric, cu mai multe subiecte, inclusiv geopolitice. Eu am început să promovez o politică externă echilibrată. Eu consider că noi trebuie să continuăm implementarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană, trebuie să implementăm mai multe elemente ale acquis-ului comunitar aici în Republica Moldova, standarde de democraţie şi altele. Da, eu pledez pentru relaţii foarte bune şi strategice şi cu Federaţia Rusă. În aceasta şi constă abordarea politicii externe echilibrate şi, dacă cu patru ani în urmă vedeam lucrurile doar în alb şi negru, eu cred că politicianul Igor Dodon este cu totul altfel, mai echilibrat după aceşti patru ani de mandat, inclusiv în relaţiile cu România”, a subliniat candidatul pentru un nou mandate de șef de stat, pentru Agerpres.

Cristina Gurez