[ X ]
Exclusiv29 August 2020 09:00

„Ani de școală”! Alexandru Flenchea: „Obiectele mele preferate au fost istoria și fizica. Până în ultima clipă eram sigur că voi deveni inginer”

Portalul TRIBUNA continuă proiectul „Ani de școală”. De această dată, vă propunem să cunoașteți detalii din anii de studii ai ex-vicepremierului Alexandru Flenchea.

„Când am mers la școală prima dată … La careul solemn mă gândeam exclusiv cum să fac să văd ce se întâmplă de după buchetul imens de flori.  De asta probabil nu-mi amintesc nimic altceva, decât dilema legată de flori. Ceremoniile primului și ultimului sunet sunt, probabil, importante pentru învățători și părinți, mai puțin pentru copii. Abia când am primit setul de manuale, în clasă, m-am simțit mai bine.

Cea mai frumoasă amintire din anii de școală este… Absolvirea)) Deși la școală mi-am făcut prieteni buni, cu care comunic și astăzi cu plăcere și încredere, nu mi-a plăcut școala ca instituție niciodată. În școala noastră era o disciplina prusacă, iar noi eram copii ca toți copiii, preocupați mai mult de grijile adolescenței decât de materii înalte. Totodată, m-am ales cu o bază bună de cunoștințe și abilități de învățare.

Cel mai greu în acea vreme era… să scriu comentariu literar la „Luceafărul”) Pe bune, „Luceafărul” nu este o operă pentru copii de clasa a șasea! Operele complexe predate copiilor, care nu sunt pregătiți să le înțeleagă și să le savureze, este o greșeală care taie pofta pentru literatura română, din păcate.

Obiectele mele preferate au fost istoria și fizica. O combinație nefirească, dar posibilă. De fapt, până în ultima clipă eram sigur că voi deveni inginer, unde mai pui că am absolvit liceu cu profil real. A fost o pură întâmplare să ajung la Științe Politice.

Profesorul care și-a lăsat amprenta asupra mea… toți profesorii m-au marcat. Toți au fost buni și de fiecare îmi amintesc. Din păcate, unii au plecat la cei drepți. Îmi amintesc cu mult drag de profesorul de fizică. Datorită lui, chiar și cei care până la ultimul sunet nu au înțeles ce materie e aceasta, mergeau cu plăcere la orele d-lui. Am uitat multe formule, dar nu uit cum spunea că – „Deși creierul uman are o capacitate extraordinară de a uita informația de care nu are nevoie ca să facă loc pentru informație nouă, asta nu se referă la fizică!”.

Școala m-a învățat… să tac și să nu spun ce cred, dar a eșuat din fericire și sper să eșueze și în cazul copilului meu, deși viața e mai simplă și cariera mai bună, când știi să te conformezi. Această instituție este, nu în ultimul rând, prima școală de viață, unde învățăm să construim relații sociale pe orizontală și verticală. Venim la școală copii și plecăm aproape adulți. Este important ca maturii implicați în procesul de socializare a micuților firesc egocentriști să facă tacticos tranziția spre socium, fără traume și să păstreze curiozitatea și individualitatea elevilor. Generația mea a avut parte de o școală dură, în care pentru ca să poți obține autoritate, întâi de toate trebuia să înveți să nu o pierzi.

Anii de școală sau cei de studenție? Studenție, bineînțeles! Pentru că eram „adult”), puteam să chiulesc și să-mi asum consecințele fără implicarea părinților. Copiii trăiesc fiecare neplăcere mică – ca pe o drama, mai aproape de 20 lucrurile devin mai simple și apare ironia. Citându-l pe baronul Munchausen în versiunea lui Șvarț: „Улыбайтесь, господа! Самые большие глупости в мире делались с умным выражением лица!” (Zâmbiți, cele mai mari prostii în lume se fac cu o mină deșteaptă).

Dacă aș da timpul înapoi, aș… mai avea de învățat 15 ani. Poate aș fi urmat sfatul învățătoarei de informatică, care zicea că sunt bun la programare și aș fi făcut facultate la IT și acum aș face mult mai mulți bani.

Sfatul meu pentru cei care sunt elevi și studenți în această perioadă este… să învețe, oricât n-ar suna de banal. Cunoștințele sunt capitalul care nu se devalorizează niciodată. Un sfat aparte pentru liceeni: citiți atent futurologii, înainte de a alege ce vreți să faceți. Acum vreo 25 de ani era în trend să faci dreptul și limbile străine, iar astăzi vedem că alegerea corectă au făcut-o cei care au ales IT. Cel mai important, însă, este să visați și să transformați aspirațiile și pasiunea în profesie, numai așa vom putea avansa și vom avea o țară cu oameni fericiți care trăiesc și lucrează cu încredere în sine și în viitor” – a declarat fostul vicepremier.

Andriana Cheptine 

Urmăreşte telegram
Abonați-vă la canalul nostru
Editorial Investiţiile în clădiri rezidenţiale scad. Ce va urma? Anul 2026 se anunţă a fi unul complicat pentru piaţa construcţiilor şi pentru piaţa imobiliară, iar datele ... Continuare

Sondaj

  • Care e cea mai mare problemă la moment în Republica Moldova?

    View Results

    Loading ... Loading ...