Câteva asemănări pot fi observate între situația curentă din Belarus și cea din Moldova anului 2009. Aceasta este concluzia la care a ajuns politologul Dionis Cenușă, informează TRIBUNA.
Expertul, într-o analiză pentru IPN, scrie că „protestele au izbucnit într-un context electoral, care în Moldova a favorizat victoria Partidului Comuniștilor.„ În cazul alegerilor prezidențiale din Belarus, opoziția a acumulat dovezi multiple cu privire la falsificarea scrutinului. Acest demers a fost recunoscut pe plan internațional de către UE, care a refuzat să recunoască rezultatul scrutinului din Belarus, inclusiv victoria lui Lukașenko. Acuzațiile opoziției moldovenești despre fraudarea în masă a alegerilor parlamentare nu au găsit confirmare în raportul final al OSCE, care însă a constatat diverse devieri ce au putut ajuta Comuniștii să obțină majoritatea (60 din 101 de mandate)”, a adăugat el.
Ca durată – potrivit lui Cenușă – protestele moldovenești au fost scurte (doar 2 zile). „Dar, în doar o zi, grupurile radicale desprinse de la protestatarii pașnici, ațâțați de provocatori, au devastat clădirile Președinției și Parlamentului. În cele peste 2 săptămâni de proteste, în Belarus nu au înregistrate pagube materiale semnificative. Din contra, protestatarii bieloruși se îngrijesc să protesteze „în curățenie”. Represiunile din timpul protestelor moldovenești și după terminarea acestora au lăsat peste o sută de persoane torturate fizic și psihologic în secțiile de poliție din capitala Chișinău (Amnesty Int., Decembrie 2009). Incidența torturii din Belarus depășește semnificativ proporțiile moldovenești, având în vedere că numărul celor reținuți s-a ridicat până la cifra de circa 7000 de persoane”, a explicat liderul de opinie.
Totodată, politologul a vorbit și despre faptul că „slogane despre reunificarea cu România și vocația pro-europeană a țării au dominat discursul geopolitic al protestatarilor moldoveni. În Belarus, s-a atestat un dezinteres univoc față de geopolitică, chiar dacă propaganda de stat i-a catalogat pe protestatari drept rusofobi, pro-NATO și susținuți de Polonia”.
„Anume în Moldova, pentru prima dată, rețelele de socializare sunt folosite în scop de mobilizare (Twitter), în mod identic cum canalele „Telegram” conectează eficient protestatarii beloruși” – a conchis Cenușă.
Cristina Gurez







