„Lipsa unui proiect de țară al României se vede și la Chișinău. De aici – reticențele cetățenilor moldoveni față de formațiunile politice unioniste și lipsa lor din Parlamentul de la Chișinău” – declarația a fost făcută de Victor Nichituș, informează TRIBUNA.

Jurnalistul menționează că, în România anului 2020, pe vreme de pandemie, a trecut neobservată semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană. Momentul din 2005 a fost încununarea celui mai important efort național al României democratice pentru pregătirea aderării, care a implicat costuri economice și sociale dureroase, pe fondul tranziției politice, economice și sociale de la totalitarism la democrație.

„În ciuda tuturor acestor probleme, statul român, în condiții infinit mai grele decât cele existente în anul 2020, a reușit să își atingă obiectivul. Remarc, de la distanța anilor, că toate forțele politice românești au acționat responsabil și au construit un consens național asupra aderării – Pactul semnat la Snagov, în iunie 1995, a reprezentat momentul istoric care a definit/punctat proiectul de țară al României. Celebrarea a 15 ani de prezență a României în Uniunea Europeană a trecut neobservată. Dacă ar fi fost observată s-ar fi înțeles că în 2020, României îi lipsește ceea ce a avut din 1995 până în 2005 – un proiect de țară! După aderarea la Uniunea Europeană și NATO, proiecte care au fost interconectate, România pare că nu mai are o viziune de viitor”, a scris el, pe blogul său.

Nichituș mai scrie că, „desigur, apartenența la Uniunea Europeană este/trebuie să rămână principalul instrument de dezvoltare pentru România”. „Dar, decidenții politici de la București, probabil înțeleg că proiectul european a intrat într-un impas. România nu poate să se mulțumească cu rolul pe care îl ocupă în prezent, pe care l-am văzut cu toții – un rezervor de forță de muncă pentru Occident”, a conchis jurnalistul.

Cristina Gurez