În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, președintele Curții de Conturi din Republica Moldova (CCRM), Marian Lupu a vorbit despre raportul prezentat anual Parlamentului, care au fost cele mai mari provocări cu care s-a confruntat instituția, despre colaborarea cu alte instituții ale statului în perioada de referință, dar și cum vede dezvoltarea CCRM.

T.: Dle Lupu, CCRM a finalizat lucrul asupra raportului prezentat anual Parlamentului? Ce tendințe scoate în evidență acest raport?

M.L.: Raportul conține rezultatele ciclului anual de audit (septembrie 2018- septembrie 2019), al căror portofoliu a cuprins 62 de misiuni de audit, ceea ce, în medie, depășește cu 36 la sută portofoliile ultimilor 3 ani consecutivi. Creșterea numărului misiunilor de audit și entități verificate, se explică prin faptul punerii în aplicare a noii Legi cu privire la organizarea și funcționarea CCRM, elaborată în temeiul angajamentului prevăzut de art. 49 din  Acordul de Asociere RM-UE, care a atras după sine noi abordări în activitatea noastră.

Raportul anual conține trei mesaje-cheie.

În primul rând, rezultatele misiunilor de audit financiar nu sunt îmbucurătoare și trebuie să pună în gardă managementul entităților publice de nivel central și local, iar Guvernul, la elaborarea Cadrului de cheltuieli pe termen mediu și a proiectelor de buget, trebuie să ia în calcul rezultatele auditului financiar, pentru a asigura o planificare mai riguroasă și mai eficientă a resurselor Bugetului Public Național.

Putem menționa aici prezența unor probleme sistemice și inter-sistemice. Ponderea opiniilor calificate în proporție de peste 50% reprezintă un indicator alarmant. Pentru comparație, de exemplu – în Suedia, Portugalia, Letonia, Franța, Bulgaria – ponderea opiniilor calificate variază între 1-15%.

Situația solicită reacții imediate din partea entităților publice în vederea consolidării controlului intern managerial, responsabilizării personalului și asumarea răspunderii pentru gestiunea finanțelor și proprietății publice, iar Guvernul urmează să revadă și să dezvolte cadrul regulator în materie de evidență și raportare în sectorul bugetar, precum să preia și bunele practici ale statelor UE, de utilizare a rezultatelor auditului financiar, la determinarea politicilor, identificarea priorităților privind stabilirea alocațiilor, subsidiilor și investițiilor.

În al doilea rând, Raportul se referă la disciplina precară, cunoașterea insuficientă și nerespectarea cadrului legal, lipsa de responsabilitate, atestate în managementul unor autorități ale administrației publice centrale și locale.

Au fost identificate multiple probleme, nereguli și disfuncționalități sistemice, și în special ne referim la domeniile de importanță strategică, care necesită implicarea urgentă din partea conducătorilor entităților și oficialilor cu dreptul de decizie.

Aș putea accentua aici unele dintre acestea și anume:

• Achizițiile publice, valoarea cărora a depășit suma de 10,5 mlrd. lei, ceea ce constituie 6% din PIB și aici, anume achizițiile publice reprezintă un domeniu cu riscuri mari de fraudă și de utilizare ineficientă a banilor publici. Cele mai mari provocări reprezintă planificarea defectuoasă și ineficientă a achizițiilor publice, cauzată de nerespectarea cadrului legal și procedural, lipsa regulamentelor interne cu privire la procedurile specifice, incertitudinile privind divizarea sarcinilor și conlucrarea deficitară între participanții la proces. În consecință, autoritățile contractante calculează incorect valoarea estimativă a achiziției publice, planifică achizițiile publice peste necesități, astfel dezafectând mijloacele bugetare și creând stocuri irelevante  pe termen lung. Scoatem în evidență o altă problemă a achizițiilor publice. Entitățile întâmpină dificultăți la elaborarea documentelor, cerințelor tehnice şi a specificațiilor, ceea ce duce la contestări și la organizarea repetată a procedurilor de achiziţii.
• Patrimoniul public –  an de an, scoatem în evidență la acest capitol. Trendul negativ în gestionarea patrimoniului public creează premise pentru materializarea riscurilor de dezintegrare sau  înstrăinare, precum și de ratare a veniturilor la bugetele respective.
• O altă problemă care indică asupra unui deficit de preocupare din partea autorităților de toate nivelurile o constituie oportunitatea și sustenabilitatea investițiilor capitale – domeniu cu expuneri la risc extrem de ridicat.  În anul 2018, gradul de executare a cheltuielilor destinate investițiilor capitale a alcătuit numai 19% din suma totală aprobată în bugetul de stat și doar 44,6% față de suma investițiilor precizate.
• Lipsa unor strategii sectoriale TI care ar stabili viziunea unică de automatizare a proceselor de bază din domeniile sectorului public, racordate la Strategia națională în domeniul TIC, afectează eficiența și eficacitatea utilizării resurselor financiare în domeniul TI, precum și favorizează procesul „haotic” de automatizare a sectorului public. Cele menționate implică riscuri de incompatibilitate a soluțiilor TIC, dificultăți în asigurarea interoperabilității SI de stat, precum și costuri adiționale pentru obținerea impactului scontat. O mare parte dintre SI create și implementate nu asigură schimbul de informații între ele. Un exemplu elocvent în acest sens ține de comunicarea instituțională ineficientă, inclusiv la capitolul schimbul de informații dintre MSMPS, CNAS, Î.S. „Poșta Moldovei” și Direcțiile teritoriale de asistență socială. Doar într-un singur caz, o atare situație a condiționat neachitarea la timp a peste 25,2 mii de plăți lunare de ajutor social și ajutor pentru perioada rece a anului, precum și sistarea a mai mult de 28,1 mii de plăți similare.
• Reforma Guvernului, a adus la efecte pozitive pe mai multe planuri. Dar tot aici constatăm faptul că prin extinderea domeniilor de activitate ale ministerelor,  se cere și o extindere a componentelor/subdiviziunilor  responsabile de gestiunea finanțelor publice. Volumul alocațiilor gestionate de ministerele nou-create a crescut substanțial, iar numărul de personal în unitățile financiar-contabile a fost redus semnificativ. Un alt aspect important, asupra căruia Curtea de Conturi atrage atenția în nenumărate rânduri, îl constituie și faptul că – capacitatea administrativă a APL, necesară pentru organizarea și funcționarea lor eficientă, este limitată. Cauza principală a acestei situații este lipsa de competență a resurselor umane, a pârghiilor de influență asupra unor domenii de activitate ce țin de aria lor de competență, și nu resursele financiare limitate.

Cea de-a treia tendință, pe care doresc să o menționez, ține de promovarea răspunderii pentru buna guvernare și de sporirea impactului activității de audit public extern. Constatăm că, după 15 ani de reformă în managementul finanțelor publice, conducătorii entităților publice mai puțin conștientizează obligația legală și beneficiul instaurării unui sistem de control intern managerial. În acest sens, CCRM, urmare a problemelor existente în domeniul responsabilizării managerilor instituțiilor publice, CCRM a înaintat Parlamentului, spre analiză și aprobare, un șir de propuneri de modificări legislative, care le considerăm arhinecesare și importante și mizăm mult pe aprobarea acestora de către Legislativ.

T.: Care au fost preocupările de bază ale CCRM în perioada de referință?

M.L.: Desigur – activitatea de audit. Ne-am orientat prioritar acțiunile de audit public extern asupra realizării misiunilor obligatorii de audit financiar. Prioritățile s-au axat pe domeniile spre care sunt alocate cele mai mari bugete/alocări bugetare și desigur domeniile cu cel mai mare impact social. În aspectul entităților auditate, reieșind din prioritățile stabilite, Curtea de Conturi și-a concentrat activitatea în special la auditarea autorităților publice centrale și a instituțiilor din subordinea acestora. Nu au lipsit autoritățile publice locale, întreprinderile de stat, municipale și societățile pe acțiuni, instituțiile publice, autoritățile publice autonome și beneficiarii de fonduri publice și externe.

Drept prioritate a fost și asigurarea procesului de certificare a auditorilor, care reiese și din cerința Legii 260, dar și din asigurarea calității procesului de audit.

Sistemul de certificare a auditorilor publici este o inițiativă inovatoare, sisteme similare se regăsesc doar la unele instituții supreme de audit din lume. Scopul certificării auditorilor publici a fost de a fortifica și evalua competențele profesionale, în vederea asigurării realizării misiunilor de audit public extern în conformitate cu standardele profesionale, cerințele legale şi de reglementare aplicabile. Procesul de certificare a inclus etapa de formarea profesională și evaluarea și atestarea competențelor. Iar în contextul noii Legi, Curtea de Conturi avea obligativitatea de a supune certificării personalul cu atribuții de audit public, să creeze o schemă de certificare unică în felul său în context național, care se va baza pe Standardele internaționale ale instituțiilor supreme de audit aplicate, precum și bunele practici internaționale.

Și o altă prioritate a fost anume managementul calității activității de audit, controlul și asigurarea calității și mă refer anume la managementul intern al instituției. Tot aici, drept prioritate a fost extinderea și consolidarea relațiilor externe și cooperării cu ISA din alte state și desigur cu organizațiile internaționale și regionale din domeniul auditului public extern.

T.: Ce puteţi spune despre capacitatea CCRM de a face faţă sarcinilor ce au stat în față sa, în perioada de referinţă?

M.L.: Începând cu anul 2018, activitatea Curții de Conturi este exercitată în conformitate cu prevederile noii Legi privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, care, potrivit expertizei realizate de instituții precum: SIGMA, Curtea Europeană de Conturi și Comisia UE, corespunde în totalitate cerințelor Standardelor Internaționale de Audit INTOSAI și bunelor practici din domeniul auditului public extern. Conform prevederilor noii legi, Curtea de Conturi și-a orientat primordial eforturile asupra misiunilor de audit financiar. Astfel, au fost supuse acestui tip de audit, situațiile financiare ale tuturor ministerelor, precum și rapoartele Guvernului privind executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală în anul bugetar încheiat, fiind exprimate opiniile de rigoare. De asemenea, activitatea de audit a vizat resursele publice alocate, în principal în domeniile ce țin de susținerea socială a populației, inclusiv acordarea pensiilor, prevenirea și controlul diabetului zaharat, declararea drepturilor salariale, funcționalitatea sistemelor informaționale etc.

Cu siguranță putem menționa, CCRM a atins obiectivele cantitative și calitative la nivel de audit public extern, programate pentru perioada respectivă și a făcut față exigențelor. Prin Hotărâre de Parlament, au fost adăugate teme de audit extra-program, pentru care au fost necesare resurse suplimentare, dar și la acest capitol am reușit să facem față.

Da, putem afirma astăzi, CCRM are capacități profesionale pentru a face față provocărilor care stau în față. Sunt și anumite rezerve, dar asupra cărora lucrăm. Procesul de dezvoltare a unei instituții, este unul continuu, pe care noi îl vom asigura.

T.: Care au fost cele mai mari provocări cu care s-a confruntat CCRM în această perioadă?

M.L.: Sunt, desigur sunt.

Fluctuația cadrelor e una dintre aceste provocări. De exemplu, în anul 2019 am avut o fluctuație de 25% din auditori, iar peste 60% din personalul de audit are mai puțin de 2-3 ani experiență. Marea majoritate pleacă în alte instituții publice, motivația fiind desigur cea salarială. Este o problemă la care sigur vom căuta și vom găsi soluție. Și aici, aș vrea doar să accentuez, problema și soluția nu se referă la membrii CCRM, dar, după cum și menționam, la personalul de audit și personalul Curții de Conturi.

Au existat și anumite discuții și situații referitor la asigurarea independenței financiare, operaționale și funcționale a Curții de Conturi, conform standardelor INTOSAI. Discuțiile au ajuns până la unele inițiative de a modificare a Legii 260, prin care, de fapt, dacă se adoptau acele schimbări, practic, aveau să scoată CCRM și Republica Moldova din standardele ce țin de buna funcționare a ISA din Republica Moldova, care trebuie asigurată pentru auditul public extern și impactul eficient.

Am trecut cu onoare și demnitate toate aceste provocări, astfel încât, cred că, ele țin de domeniul trecutului.

T.: Ce puteți spune despre colaborarea cu alte instituții ale statului în perioada de referință?

M.L.: Am avut o colaborare bună, fructuoasă și pozitivă. Și aș menționa două direcții.

În primul caz mă voi referi la Instituțiile Executive, instituțiile supuse auditului public extern, colaborare cu responsabilii din aceste instituțiile pe parcursul misiunii de audit, ulterior examinarea rezultatelor auditului în ședințele de lucru și plenare ale CCRM.

Ulterior, este colaborarea pe parcursul întregii perioade de monitorizare a implementării recomandărilor CCRM, această colaborare are un specific.

Și desigur, alt specific este relația CCRM – Parlament.

În temeiul obligației sale legale, Curtea de Conturi raportează anual Parlamentului despre activitatea sa de audit, sensibilizând astfel atât societatea, cât și guvernarea, cu privire la rolul CCRM și sporind atenția asupra rapoartelor de audit. Pentru a asigura că activitatea de audit public extern produce rezultate și contribuie la gestionarea îmbunătățită a fondurilor publice, Curtea de Conturi examinează continuu modul în care se asigură că activitatea sa este relevantă, adaugă valoare și are impact, nu doar analizând și raportând ceea ce s-a întâmplat, ci și privind înainte, identificând domeniile în care se pot face îmbunătățiri și promovând bunele practici.

Am salutat crearea Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice și avem relații de lucru eficiente, în baza unui mecanism procedural clar și recunoscut reciproc. Discutarea rapoartelor de audit în cadrul Comisii specializate constituie un model rezultativ de dezbateri parlamentare asupra problemelor elucidate de către auditul public extern și de luare a deciziilor de rigoare. Eforturile conjugate vor contribui la afirmarea unui cadru de conlucrare agreabil și asumat între CCRM și Parlament și vor spori impactul și eficiența activității de audit public extern.

Desigur, în baza rapoartelor prezentate de către CCRM, care conțin foarte multe informații relevante și constatări concludente, apar și colaborări cu instituțiile de anchetă și de ocrotire a normelor de drept.

T.: Ați menționat despre continuitatea şi finalitatea acţiunilor în baza deciziilor Curţii, în ce măsură s-a avansat în soluţionarea acestei probleme?

M.L.: Curtea de Conturi a luat o poziție proactivă, efectuând o analiză amplă a cauzelor și factorilor care limitează impactul activității auditului public extern, constatând vidul în cadrul normativ existent sau prezența unor reglementări legislative fragmentate și insuficiente pentru finalitatea exercițiului de responsabilizare.

Urmărind scopul redresării situației existente, menționam anterior, Curtea de Conturi a intervenit cu un pachet de modificări legislative, care nu solicită resurse financiare suplimentare. Principalele amendamente propuse țin de consolidarea mecanismului de răspundere a conducătorilor autorităților publice pentru administrarea bugetului instituției și a patrimoniului public aflat în gestiune.

Pachetul de modificări legislative propus Parlamentului se referă la:

• în cazul emiterii de către Curtea de Conturi a opiniei contrare, autoritatea ierarhic superioară sau autoritatea care are competența legală de numire în funcție a conducătorului autorității bugetare independente va aplica măsuri disciplinare față de conducătorul autorității/ instituției bugetare, responsabil de perioada auditată;
• în cazul imposibilității auditorului public extern de a exprima opinia asupra situației financiare, din cauze imputabile conducătorului instituției bugetare sau autorității bugetare independente, responsabil de perioada auditată, autoritatea ierarhic superioară sau autoritatea care are competența legală de numire în funcție va examina corespunderea conducătorului funcției deținute.
• rapoartele de audit financiar care conțin opinii contrare sau imposibilitatea  de a exprima opinia asupra situației financiare a autorităţii/instituției bugetare se remit în mod obligatoriu Parlamentului și Guvernului, pentru informare și întreprinderea măsurilor ce se impun;
• managerii entităților publice pe parcursul activității cărora Curtea de Conturi a emis opinie contrară sau a fost în imposibilitate de a exprima opinia, din motive imputabile acestora, vor avea interdicția de a ocupa pe viitor asemenea funcții;
• pentru a spori impactul auditului public extern, se propun modificări la Legea cu privire la Guvern nr.136 din 07.07.2017, prin care se atribuie Guvernului funcția de control al implementării recomandărilor Curții de Conturi de către ministere și alte autorități publice subordonate Guvernului, iar Prim-ministrului – dreptul de a dispune efectuarea controalelor privind implementarea eficientă și în termen a recomandărilor Curții de Conturi;
• concomitent, se propune modificarea Legii privind administrația publică locală nr.436-XVI din 28.12.2006, în scopul atribuirii competenței consiliilor locale de a audia, în ședințe publice, dările de seamă și informațiile primarului cu privire la rapoartele de audit ale Curții de Conturi și recomandările care urmează a fi implementate;
• în scopul depășirii problemelor în procesul de conlucrare cu organele de drept, Curtea de Conturi vine și cu propuneri de îmbunătățire a procedurii de sesizare a organelor de urmărire penală, prin modificarea art. 262 din Codul de procedură penală. Includerea în Codul de procedură penală a unei noi posibilități de sesizare a organului de urmărire penală, în baza rapoartelor de audit ale Curții de Conturi și documentelor aferente acestora, va determina eliminarea lacunelor din cadrul legislativ și va facilita pornirea cauzelor penale privind materialele misiunilor de audit.

Sunt ferm convins că răspunderea administrativă, contravențională sau chiar penală a managerilor, care sunt direct responsabili de gestionarea entității pe care o conduc, va spori responsabilitatea acestora la asumarea deciziilor și, în final, va genera cheltuirea rezonabilă a banilor publici.

T.: Fiind în pragul unui important jubileu – 25 de ani de activitate ai CCRM, nu putem să nu vă întrebăm în ce măsură a reuşit CCRM să se afirme ca autoritate supremă de audit? Şi-a găsit deja CCRM locul pe care ar trebui să-l aibă o instituţie de acest profil într-un stat democratic?

M.L.: Da, la 25 de ani de activitate, afirm cu toată responsabilitatea, că CCRM este o Instituție Supremă de Audit în deplină conformitate cu standardele internaționale.

Sau în perioada 1994-2004, CCRM a fost mai mult o instituție de control, iar din 2004 Curtea devine centrul de audit extern și până la adoptarea Legii 260, a fost procesul de implementare a standardelor internaționale de audit, aplicate de Curte și pentru Curte, inclusiv prin aceasta și trecerea deplină la statutul Instituției Supreme de Audit din Republica Moldova.

În continuare, depunem efortul pentru consolidarea capacităților profesionale a auditorilor, calificări, certificări și corespunderea pregătirii cu tendințele, cerințele și standardele internaționale.

T.: Care e situația la capitolul colaborare internațională şi preluare de bune practici?

M.L.: Curtea de Conturi este activ implicată în acțiuni de colaborare internațională, la nivelul organizațiilor internaționale din domeniul auditului și desigur la nivel bilateral cu ISA din alte state, schimb de experiență, preluarea bunelor practici, instruiri, diferite programe de dezvoltare sunt pe agenda CCRM.

Făcând trimitere la întrebarea anterioară, menționez, suntem orientați spre pregătirea profesională a auditorilor, inclusiv prin pregătirea la programele oferite de organizațiile internaționale din domeniul auditului public extern, dar și prin preluarea bunelor practici de la colegii noștri, ISA din diferite state.

În ceea ce ține de colaborarea bună, ramificată și la diferite niveluri, ne ajută foarte mult calitatea noastră de membru și participarea activă în cadrul INTOSAI(Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit) și EUROSAI(Organizația Regională a Instituțiilor Supreme de Audit din Europa, în ceea ce privește controlul și auditul extern al finanțelor publice).

La nivel european, sunt în premieră discutate și oportunități de cooperare cu Curtea de Conturi Europeană (CCE), cum ar fi participarea reprezentanților CCRM la instruirile, seminarele, conferințele specializate, organizate de CCE dar și colaborarea la nivel de audit, efectuat de CCRM, pentru proiectele, programele implementate cu fonduri europene în RM.

Angajații din toate subdiviziunile CCRM participă regulat la diferite programe de instruire și au drept scop consolidarea capacităților teoretice și practice a echipei CCRM privind auditul public extern.

Bazându-ne pe sporirea eficacității auditului public extern și pe principiile respectului reciproc, încrederii, egalității și avantajului mutual al cooperării, avem mai multe programe și planuri de colaborare bilaterală cu Instituțiile Supreme de Audit din diferite state, ce au drept scop schimbul de experiență și bune practici de audit public extern, dezvoltarea profesionalismului și a cooperării tehnice între ISA, oferirea de asistență mutuală prin instruirea personalului, schimbul de informație și materiale privind activitatea ISA.

De asemenea, avem proiecte de colaborare internațională, ce au drept scop acordarea suportului pentru autoevaluarea sistemului de control și asigurare a calității per instituție. Sunt organizate mai multe ședințe, programe, grupuri de lucru, din care fac parte reprezentanți din toate subdiviziunile CCRM și experți internaționali.

Curtea de Conturi și-a asumat inițiativa de a efectua în 2020 o primă evaluare internațională. Este prima dată când CCRM efectuează o evaluare la asemenea nivel. Sau evaluarea va permite o recunoaștere pe arena internațională, atât pentru CCRM, dar și pentru Republica Moldova.

T.: Cum vedeţi dezvoltarea CCRM în continuare?

M.L.: Văd în continuare CCRM în statut de Curte de Conturi, așa cum prevede Constituția Republicii Moldova.

Totodată, este un proces continuu de evoluție și dezvoltare profesională internă, asigurarea calității procesului de audit și impactul acestuia asupra eficienței managementului resurselor publice din Republica Moldova, în conformitate cu nevoile societății și cerințele de dezvoltare a statului moldovenesc.

Atât prin programele de dezvoltare, prin planurile de acțiuni, prin colaborarea internațională, dar și prin pachetul de propuneri de modificări legislative, CCRM vine cu concept mai larg de dezvoltare atât a ISA din RM, cât și a auditului public extern și eficientizării impactului acestuia.

Suntem orientați spre sporirea eficienței activității de audit, dezvoltarea și întărirea capacității Curții de Conturi și îndeplinirea în mod eficient a rolului în cadrul administrației publice din Republica Moldova. Analizăm cu atenție și aspecte legate de controlul activității și asigurarea calității în cadrul CCRM, comunicarea internă și responsabilitatea managementului în stabilirea unei comunicări instituționale eficiente.

Respectiv, ne vom axa în continuare în promovarea gestiunii responsabile și eficiente a finanțelor publice, implementarea reformelor în domeniul auditului public extern, evidențierea progreselor și înlăturarea impedimentelor, cu care se confruntă în activitatea sa Curtea de Conturi.

Ne dorim și vom munci în sensul deplin astfel încât CCRM să fie un serviciu de inteligență financiară a Republicii Moldova.

Pe această cale, cu ocazia aniversării a 25 de ani de activitate a CCRM, aduc sincere felicitări angajaților, echipei CCRM, membrilor și ex-membrilor, instituțiilor partenere din țară și de peste hotare. Mulți ani CCRM!

T.: Vă mulțumim.

Andriana Cheptine