În cadrul unui clasament convențional, TRIBUNA se referă la 10 precedente când partidele au acceptat compromisuri greu de imaginat.  

Primul este compromisul la care au mers partidele ce au creat ADR în 1998. „În 1998, după alegerile parlamentare, Convenția Democrată din Moldova, blocul „Mișcarea pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”, dar și Partidul Forțelor Democratice, formațiuni care se aflau într-o competiție acerbă și care aveau relații ostile, au decis să creeze coaliția de guvernare – Alianța pentru Democrație și Reforme (ADR). Ceea ce le-a unit a fost dorința de a-i lăsa pe comuniști în opoziție, chiar dacă aceșia se plasaseră pe primul loc în alegeri cu 40 de mandate de deputat din 101”, notează sursa.

Al doilea este compromisul la care au mers partidele pentru învestirea Guvernului Braghiș. „La finele anului 1999, partide parlamentare cu viziuni diametral opuse, ca Partidul Popular Creștin Democrat și Partidul Comuniștilor, precum și un grup de deputați independenți, au votat pentru învestirea Guvernului Braghiș. Ceea ce le-a unit a fost dorința de a evita alegerile parlamentare anticipate”, se spune în materialul citat.

Al treilea este compromisul acceptat de 10 partide democratice în 2001. „După eșecul usturător suferit de forțele democratice în alegerile parlamentare anticipate din 2001, 10 partide de orientare democratică, care aveau relații destul de ostile, și-au unit eforturile constituind un front democratic comun. Necesitatea acestuia apăruse după ce comuniștii veniseră la putere cu majoritate constituțională”, mai notează sursa.

Notă: Varianta integrală a clasamentului convențional poate fi accesată la acest link.

Cristina Pendea