În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, analistul, diplomatul şi moderatorul tv, Andrei Popov a vorbit despre situația politică actuală din RM, pe cât de pregătită de alegeri i se pare dreapta pro-europeană, dacă crede că e reală eventuala invalidarea a rezultatelor alegerile parlamentare, dar și despre alte aspecte importante.
T.: Cum calificați situația politică actuală din RM?
A.P.: Am intrat pe ultima sută de metri spre alegerile parlamentare, care în premieră în RM se vor desfășura în baza unui sistem electoral nou, netestat. Plus, în ziua alegerilor vom avea și referendum. Niciodată în toate scrutinele parlamentare din RM alegătorii nu au primit atâta informație, vor trebui să mânuiască 4 buletine de vot: lista de partid, candidați pe circumscripție și cele două întrebări pentru referendum. Dincolo de riscul confuziei, care este iminent, asta va complica procesul de numărare a voturilor. Mai important este că noi riscăm să avem în viitorul Parlament o reprezentare distorsionată. Fiindcă acest sistem mixt avantajează forțele politice care au bani, structuri media, este vorba de PDM și PSRM. Astfel, există o discrepanță în resurse dintre partidele de opoziție, atât cele pro-europene cât și cele antisistem: PN și PCRM, care au mai puțin acces la media văzută de oameni. Probabil, în jumătate din casele alegătorilor moldoveni, luni întregi, ei nu sunt priviţi, fiindcă nu acolo nu se recepţionează posturi în care să fie prezenți cu mesaje partidele de opoziție, cei din blocul „ACUM”, cât şi PN, și PCRM. În aceste condiții, partidele de opoziție sunt puternic dezavantajate. Cu toate că la nivelul societății este o masă critică de oameni nemulțumiți de actualul sistem, oameni care vor schimbarea, acestor oameni le este foarte greu să trimită în Parlament un număr suficient de deputați care să corespundă ponderii lor în societate. Acest sistem are condiții foarte nedrepte de luptă politică.
Sigur, nu trebuie să uităm, dar și să constatăm că, după 9 ani când integrarea europeană era direcția strategică de dezvoltare a tuturor guvernelor, noi am ajuns la o situație de răcire în relaţiile cu UE fără precedent, aproape la limita cu izolarea. Aceste alegeri vor servi un test important pentru o posibilă relansare a relațiilor cu UE.
Este dăunător ca oamenii să nu poată să aibă condiții oportune să-și aleagă reprezentanții săi în funcție de starea de spirit din societate. Asta riscă să producă și mai mare dezamăgire în societate. Mi-e teamă că numărul oamenilor decepționați de viață, disperați că situația se mai poate schimba, că Moldova ar mai avea viitor, că lupta politică mai are rost, numărul acestor oameni ar putea să crească cu consecințele de rigoare pentru starea de spirit din societate. Plus, asistăm la o campanie extrem de dură de discreditare a forțelor de opoziție de către putere. Acestea sunt câteva elemente de tablou politic cu 3 luni înainte de alegeri.
T.: Pe cât de pregătită de alegeri vi se pare dreapta pro-europeană?
A.P.: În primul rând, eu nu sunt adeptul acestei împărțiri, mai degrabă aș zice partidele declarat pro-europene, antisistem. Desigur, faptul că au rămas doar 2 luni și jumătate până la alegeri și aceste partide încă nu și-au identificat candidații pentru circumscripții, nu neapărat să-i anunțe, dar cel puțin ca oamenii în teritoriu să-i cunoască, nu vorbește de bine, nu este un semn bun.
Sunt factori obiectivi și subiectivi. Factorii obiectivi sunt cei care slăbesc șansele opoziției pro-europene: ceea ce ține de sistemul politic nedrept, cum sunt setate regulile jocului ce să dezavantajeze aceste partide, nemaivorbind de probleme de finanțare. Altă constrângere este că după ce au fost anulate alegerile în Chișinău, mulți oameni în teritoriu au fost imolați, intimidați, poate chiar impresionați de cât de impertinent și brutal poate fi sistemul. Și atunci, ei zic așa: Dacă pe Năstase au reușit să-l priveze de fotoliul de primar câștigat la Chișinău, acolo unde sunt ambasade, televiziuni, societate civilă, la ce ne putem aștepta noi în teritoriu?! Vulnerabilitățile oamenilor care au decis să facă opoziție sunt mult mai mari în teritoriu. De aceea, eu cred că partidelor de opoziție le este greu să recruteze, să convingă personalități din teritoriu să se alăture cauzei, mai ales în condițiile în care perspectiva unei victorii și accederea la putere nu este deloc sigură.
Acum, ceea ce ţine de factorul subiectiv. Eu cred, nefiind actor politic, doar ca și comentator care poate nu cunosc foarte multe lucruri din interior, că blocului „ACUM” nu i-a reușit să capitalizeze într-un val de susținere pentru ei, starea de spirit foarte critică la adresa guvernării care există în societate. Factorul geopolitic tot timpul destabilizează. Foarte multă lume este nostalgică, dezamăgită, neîncrezătoare față de cursul european, nemaivorbind de opțiunea unirii cu România sau aderarea la NATO. Tu, în loc să te preocupi cum să lărgești baza ta de susținere în centru, depui mult mai mult efort în a te proteja de acuzații din partea partidei pro-unioniste. Astfel, de teama să nu pierzi câteva procente din flangul unionist, tu nu faci eforturile necesare pentru a capta un segment mult mai mare pe centru. Eu consider că asta este un minus, este o chestiune care putea fi evitată. Acum, socialiștii și puterea vor specula și vor exploata foarte mult această lacună, încercând să împingă partidele de dreapta în percepția populației într-un segment îngust de dreapta nu doar europeană, dar unionistă. Eu cred că este foarte greu ca blocul „ACUM” să iasă din această capcană. Da, sunt câțiva candidați de calibru cunoscuți în societate cu viziuni unioniste, care au acceptat să devină participanți în bloc, dar în același timp acest bloc nu a reușit să atragă în propriile rânduri oameni care ar credibiliza această mișcare pe centru.
Sigur că întrebarea rămâne în picioare: în ce măsură într-o luptă nedreaptă, tu poți să câștigi sau să obții un suport drept urmând toate regulile și încercând să faci politică ca la carte?! Cum bunăoară încearcă ei să facă cu selectarea super transparentă și meritocratică a candidaților. Sigur, sună frumos, dar în realitate eu nu cred că mai există în sisteme politice reale și chiar și în Europa occidentală asemenea mecanisme foarte nuanțate, cu %, cu filtre, care invariabil încetinește, îngreunează procesul de selecție a candidaților. Însă, timp este foarte puțin pentru a-i face pe ei cunoscuți.
PDM de un an de zile deja are mai mult sau mai puțin candidați stabiliți, activează fără a fi prezentați formal ca și candidați, dar oamenii în teritoriu îi cunosc. Același lucru se referă și la PSRM, care acum două luni a anunțat public cine vor fi candidații, iar până în prezent, pentru blocul „ACUM” în mare majoritatea a circumscripțiilor, rămâne enigmă cine vor fi candidații.
În două luni cât va dura campania, va fi extrem de greu să răzbați prin bruiaje informaționale și să ajungi în casele oamenilor cu candidații. E o privire destul de critică aș spune. Cu toate acestea, având în vedere și ceea ce s-a întâmplat în alegerile locale, dar și rezultatul mare din prezidențiale, nu exclud că această stare de nemulțumire care nu se manifestă în proteste, să răbufnească și oamenii să spună că, până aici a fost și într-adevăr să voteze masiv. Chiar în pofida unor vulnerabilități, greșeli și inegalități între opoziție și putere și partidele afiliate puterii.
T.: Ce credeți despre șansele electorale ale partidelor ce se declară unioniste?
A.P.: Eu cred că partidele unioniste, dintr-o serie de motive, vor lua un scor mai mic. Anticipez că acestea nu vor aduce deputați în Parlament nici pe listă de partid, nici pe circumscripții, având în vedere multitudinea de actori care promovează acest curent: PUN, PL, Mișcarea Antimafie, Convenția Euro-Unionistă, care au spus că vor merge în alegeri, urmând să disperseze voturile.
Eforturile „ACUM” de a se securiza pe planul atacurilor unioniste au fost destul de reușite, cu riscul pierderii unui potențial mai mare pe centru. Datorită faptului că în rândurile „ACUM” sunt câteva personalități de anvergură, cu viziuni și calități incontestabil unioniste, care securizează oarecum, în pofida atacurilor din partea flangului unionist, cred că vor reuși. Cred că acum putem vorbi despre aceasta: odată ce PLDM și Valeriu Munteanu, unul din cei mai abili și articulați liberali, s-au alăturat mișcării „ACUM”, se constituie un al doilea mare pol de atracție pe centru-dreapta, așa cum sunt socialiștii pe stânga.
A treia forță sunt Partidul Democrat, care are o dominație nebună în resurse administrative și în bani. Și atunci, oamenii cu viziuni pro-europene, anti-sistem, chiar dacă ei sunt unioniști, înțeleg bine că acesta e votul util, e rațional să voteze pentru „ACUM”. Noi ne aducem aminte de alegerile prezidențiale, când liderul PL, Mihai Ghimpu a luat 2% și Ana Guțu sub un procent. Dacă cumulativ aceste partide ar putea să aibă 6-7%, dar nu mai mult, cu siguranță, foarte probabil, nimeni din ei nu vor reuși să ajungă în Parlament. Nu văd cum ar putea ei să învingă în circumscripțiile uninominale. Plus, aici mai este un factor – retragerea de facto a Președintelui Băsescu, care, din motive neexplicate public, și-a redus prezența în spațiul public, de luni de zile nu a avut apariții publice. Nu doar faptul că nu a primit cetățenia Moldovei este motivul. În orice caz, în anul unionist, în RM, el vizibil a scăzut în comparație cu situația din iarna acestui an când era valul de declarații a sale la aniversarea Centenarului, când Băsescu venea cel puțin o dată pe lună la Chișinău. Cred că declinul lor a început prin rezultatul slab obținut de cei doi candidați unioniști – Munteanu și Codreanu – în mun. Chișinău, unde ei împreună au adunat sub 9%. Cunoaștem că în restul țării, spiritul unionist e mult mai potolit.
T.: Care formațiune, în opinia Dvs., este cea mai pregătită de alegerile parlamentare?
A.P.: În fond, cei mai pregătiți sunt Partidul Democrat, analizând obiectiv și la rece. Ei au câteva avantaje competitive: sunt partidul puterii, cu o verticală a puterii bine construită și închegată nu de un an, nu de doi. Capacitatea de a comunica și a transmite mesaje în sus și în jos, cu mii de oameni implicați în partid la nivelul întregii țări. Mulți din acești oameni sunt bine remunerați. Partidul își permite să-i plătească pentru că are de unde. Partidul Democrat are dominație la capitolul media. Jumătate din locuitorii RM, care privesc televizorul în fiecare seară, văd numai de bine despre Partidul Democrat – orice nu s-ar întâmpla în țară este meritul PDM și a liderului său. Sigur că este un avantaj foarte mare. Au oameni, structuri, bani și media, plus că au controlul instituțiilor statului, care tot este un avantaj. Acești factori îi poziționează drept cei mai pregătiți în mod obiectiv. Cu toate acestea, popularitatea partidului, în pofida unui trend de redresare în ultimele luni captat de mai multe sondaje, este, dacă te uiți și faci raportul la investiția politică, materială, media, vei obține că un vot dat pentru candidații PDM va fi poate de sute de ori mai scump decât un vot dat pentru „ACUM”. În aceste condiții e relevantă și calitatea, iar eu am văzut calitatea oamenilor care au venit la proteste. „ACUM” are puțini oameni, dar sunt oameni cu o puternică motivație ideologică, oameni militanți. Pe când în PDM sunt mulți, dar mercenari. Sunt cazuri când echipe bine echipate de mercenari au pierdut bătălii în fața unei forțe mult mai slabe și mai puțin echipate, dar cu oameni care au altă motivație și atunci întrebarea rămâne deschisă: „Cum o să-i ajute?”.
În ce privește Partidul Socialiștilor la capitolul pregătire, sigur ei profită de coridorul care le-a fost dat de Partidul Democrat.
Dacă mă întrebați cum văd raportul PDM- PSRM, spun că am ajuns la concluzia că pentru PDM, proiectul Igor Dodon și PSRM reprezintă o investiție foarte prețioasă și reușită. Pe de o parte, PSRM, condus informal de Igor Dodon, controlează un întreg segment din electorat. În același timp, susținerea populară de care în continuare se bucură PSRM nu este convertită în acțiuni care ar periclita interesele PDM și ale liderului acestuia. Dacă la cârma PSRM, cu un suport similar, ar fi alți lideri setați pe lupta cu sistemul, acesta ar reprezenta o forță de temut. Însă, cei doi ani de președinție a dlui Dodon au demonstrat că PDM nu are motive să se teamă de el, mai mult, ei sunt mulțumiți de maniera în care Igor Dodon „latră, dar nu mușcă” și ajută PDM să refocalizeze atenția publică de la teme care pot uni societatea împotriva guvernării: combaterea corupției, investigarea furtului miliardului, teme care ar putea uni toată societatea într-u front larg. Ei refocalizează dezbaterea publică pe o dimensiune care divizează societatea pe segmente geopolitice, istorice, identitare, unde din start știi că nu poate exista consens, dar unde discuțiile sunt foarte pătimașe, însă fără nici o amenințare pentru structura acestui regim din RM. De aceea, PDM trebuie să fie mulțumit, chiar recunoscător. Este un paradox, PDM pe de o parte nu este interesat ca PSRM să cadă sub 30-35 mandate, fiindcă dacă coboară mai jos, atunci există riscul să apară forțe mai puțin loiale, mai puțin îmblânzite de PDM. Dar în același timp PDM nu este interesat nici într-un scor prea bun a PSRM, de ordinul a 40-45%. Eu cred că PDM va încerca să-i țină în acest scor de 35, maxim 40 mandate. Vom reveni la acest interviu după alegeri și sunt convins că se va vedea că toate sperietorile care vorbesc că PSRM ar putea să obțină majoritatea, nu sunt decât sperietori, inclusiv alimentate pentru a crea această iluzie a pericolului socialist, că trebuie să uităm de corupție, pentru că pericolul mai mare, existențial este că vor câștiga socialiștii. Socialiștii și democrații foarte mult timp investesc în camuflarea relațiilor de cooperare. Ei cooperează, dar trebuie să camufleze asta, oamenii să nu se priceapă. Trebuie să recunosc că, în mare parte, inclusiv aceste suspendări ale președintelui Dodon, la care președintele consimte, îi permit să iasă basma curată, cu o scuză. Dar pe de altă parte, legislația promovată de PDM se adoptă.
T.: Pe cât de posibilă este excluderea partidelor de dreapta din alegeri, pornind de la dosarul Open Dialog?
A.P.: În RM totul este posibil. Noi am avut bunăoară excluderea unui partid din cursa electorală cu 4 zile înainte de vot, pentru motive care ulterior justiția moldovenească le-a dovedit a fi inconsistente. Nu cred că este o opțiune probabilă. Eu cred că, cazul Open Dialog și fondatoarea acestuia, Ludmila Kozlovska, a fost exploatat de PD pentru a încerca să discrediteze partidele de dreapta, în special în rândul alegătorilor neinformați, care nu intră în detaliu și nu pot să-și dea seama de toate absurditatea multiplelor acuzații. Ei rămân cu înțelegerea că acolo ceva nu-i bine, dar ce nu-i bine, nu înțeleg. Faptul că această fundație până la urmă în continuare activează în Polonia, că autoritățile poloneze nu au anunțat că există bănuieli că ar coopera cu serviciile secrete și că nu acesta este motivul pentru care Polonia a declarat-o pe Kozlovska persoana non grata, pe când autoritățile noastre spun că aceasta este ca și dovedit. Oamenii care se informează, lucrul acesta îl înțeleg, resping acuzațiile, dar pentru un segment de oameni mai puțin informați ar putea avea efectul că undeva a rămas la nivel de subconștient așa o senzație că ceva nu e în regulă cu această Socolovschi, Kazlinski. Oamenii nu memorează – înţeleg doar că ceva acolo prea mult se vorbește despre asta.
Totuși, eu cred că excluderea ar fi prea. Semnalele date de UE după anularea alegerilor Primarului au fost tranșante, poate peste așteptări ca duritate și consistență, peste așteptările puterii. Nu cred că puterea acum este interesată să acționeze. Mai degrabă ei vor încerca să slăbească prin alte metode opozanții săi din blocul „ACUM”, fără a-i exclude din cursă.
T.: Credeți că e reală eventuala invalidarea a rezultatelor alegerile parlamentare, așa cum s-a întâmplat cu alegerile din capitală?
A.P.: În primul rând, puterea are câteva filtre, unul – la capitolul certificatelor de integritate și doi – eu nu exclud că se va acţiona în anumite circumscripții, în cazul unor rezultate nefavorabile. Mă refer, la câteva circumscripții cheie, unde mizele sunt foarte mari și PDM are nevoie neapărat ca oamenii cheie să treacă. Nu exclud că ar putea să fie invalidate rezultatele din câteva din circumscripții.
Nu vreau să speculez, însă noi trebuie să înțelegem că PDM a ajuns în situația când ei nu concep anul 2019 în opoziție, indiferent ce se va întâmpla. Eu cred că ei au destule metode, resurse, pârghii pentru a se menține la putere într-o formă sau alta, astfel încât să nu recurgă la asemenea măsuri radicale cum ar fi eliminarea concurenților electorali din cursă sau anularea alegerilor. Cred că, până una alta, ei sunt destul de ok, situația le oferă suficiente mijloace ca să întoarcă situația, chiar dacă nu e foarte bună, așa ca într-o formă sau alta să se mențină la putere.
T.: Vă mulțumim.
Andriana Cheptine










