Proiectul de țară al statului român nu este cel al reîntregirii cu teritoriile pierdute în urma pactului Ribbentrop-Molotov – nici nu ar putea avea acest proiect, România este membră a Uniunii Europene, iar un asemenea obiectiv nu ar fi „politically correct”. Despre aceasta scrie, într-o postare pe blogul personal, jurnalistul Victor Nichituş.   

În opinia sa, „este un motiv pentru care, după aderarea la Uniunea Europeană statul român nu a avut o politică fermă și de lungă durată dedicată Republicii Moldova – mai degrabă s-a improvizat pe moment – de aici și bâlbele întâmplate”.

„Singurul proiect românesc care a avut continuitate și care a dat rezultate este cel al burselor de studii acordate elevilor moldoveni. Foarte mulți bursieri ai statului român au ocupat/ocupă funcții importante în statul moldovean. Unul dintre aceștia este actualul președinte al Parlamentului moldovean, Andrian Candu, care și-a început mandatul de șef al legislativului moldovean cu o vizită în România. Constat, că sfîrșitul acestui mandat este marcat de o altă vizită la București”, afirmă Victor Nichituş.

El susţine că, „în ciuda apartenenței la același spațiu cultural și lingvistic, în ciuda existenței a peste 500 de mii de cetățenii românești (cetățenii, nu și cetățeni responsabili), Republica Moldova, din varii motive, nu a reușit să ajungă cel de al doilea stat românesc”.

„Putem vorbi despre o românizare completă a teritoriului dintre Prut și Nistru doar atunci când proiectele de interconectare ale infrastructurilor celor două state vor fi realizate în totalitate. Consider că cele zece înțelegeri bilaterale semnate pe 22 noiembrie 2018 conturează adevăratul proiect de țară al României dedicat Moldovei dintre Prut și Nistru. Unirea, strigată de unii, se face încet și fără multă vorbă – prin proiecte concrete. Nimeni nu cerșește nimic”, concluzionează el.

Cristina Pendea