În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, cunoscutul analist Igor Boțan, a vorbit despre situația politică actuală, în ce măsură crede că vor face față partidele noului sistemului electoral mixt, care dintre forțele politice și ce șanse are în circumscripțiile uninominale, cum crede că se vor distribui procentele conform listelor de partid, dar și despre alte aspecte importante.

T.: Dle. Boțan, cum calificați situația politică actuală? Pe cât de pregătite vi se par partidele din RM de alegeri?

I.B.: Situația politică din țară este tensionată, marcată de antagonismul dintre partidele guvernării – Partidul Democrat din Moldova (PDM), Partidul Popular European din Moldova (PPEM) și partidul semi-guvernării, adică Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), pe de o parte, și partidele opoziției parlamentare și extra-parlamentare, pe de altă parte. Este de prisos să descrii această situație tensionată și cauzele ei. E suficient să citești Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie a.c. ca să nu mai dorești să comentezi situația politică.

T.: În ce măsură credeți că vor face față partidele noului sistemului electoral mixt?

I.B.: În măsura în care și-au dorit schimbarea sistemului electoral proporțional cu cel mixt. PDM și PSRM sunt pe deplin pregătite. De asemenea, este pe deplin pregătit de alegeri în circumscripții Partidul Șor. Adică, sunt pregătite partidele foarte bogate, care au mulți bani, media-holdinguri stabilite sau în devenire, fundații de caritate și pârghii administrative. Nu sunt pregătite de alegeri în circumscripție partidele opoziției parlamentare și extra-parlamentare. Despre partidele unioniste nici nu mai știu ce să spun, se pare că au căzut în stare de prostrație, deși multe dintre ele au pledat pentru sistemul electoral mixt.

T.: Care dintre forțele politice și ce șanse are în circumscripțiile uninominale? Cum credeți că se vor distribui cele 51 de mandate din circumscripții?

I.B.: La întrebarea acesta a răspuns Comisia de la Veneția în cele trei opinii, din 2014, 2017 și 2018, privind introducerea sistemului electoral mixt – partidele bogate, așa-zișii saci cu bani, care în ajunul alegerilor îi pot îndulci pe cetățenii sărăciți: cu tot felul de cadouri și coșuri cu merinde din parte fundațiilor de caritate afiliate partidelor respective; cu grija manifestată prin fapte bune din bugetul public; cu concerte la care cântă fără plată artiști renumiți, care de curând au devenit prieteni ai liderilor partidelor foarte bogate și de aceea le cântă din plăcere nu pentru bani, Doamne ferește!, etc.

T.: Cum credeți că se vor distribui procentele conform listelor de partid?

I.B.: Este un lucru ingrat să încerci să faci previziuni pentru alegerile dintr-o țară precum e a noastră. În ultimii patru ani s-au întâmplat lucruri grave, care fac ca orice prognoze să fie futile. De exemplu, în ajunul alegerilor din 2014 Partidul Patria, a lui Renato Usatîi, avea un potențial mai mare ca cel a PSRM-ului lui Igor Dodon, dar a fost scos din competiție cu o zi în ajunul scrutinului. Peste doar o jumătate de an partidul lui Usatîi a bătut măr PSRM-ul la alegerile municipale, câștigând majoritatea centrelor urbane raionale. Cred că nu mai merită să vorbim despre Partidul Comunist Reformator. Precum nu mai merită să invocăm interpretarea legislației electorale privind referendumurile sau invalidarea recentului scrutin pentru alegerea primarului municipiului Chișinău. Formula este – câștigă acei care-s susținuți de guvernare sau nimeni.

T.: Ce rol credeți că va juca diaspora în viitoarele alegeri parlamentare?

I.B.: Rolul diasporei s-a manifestat la alegerile de nivel național în 2010, 2014 și 2016. Acest rol rămâne stabil. Numai că din 2016 diaspora are un concurent de temut – cei 30 mii de sirieni. Ei doar tot sunt diasporă, evident, siriană, dar are impact asupra alegerilor din Republica Moldova. Mai mult, rolul diasporei siriene e în creștere, doar Ioan Gură de Aur, precum și Ioan Damaschin, erau băștinași din regiunile Antiohiei, Siriei sau apropiate acestora. Iar noi în Moldova, de curând avem partinici prieteni ai ortodoxiei! Așa că va fi o competiție foarte încinsă între diaspora noastră și cea siriană. În 2016 au câștigat sirienii. Rămâne să vedem cum va fi în februarie 2019.

T.: Cu ce teme credeți că vor merge în alegeri principalele partide?

I.B.: Temele sunt foarte bine cunoscute. Am putea spune că în aceste alegeri parlamentare vom avea variații pe temele de campanie din 2016. De fapt, avem aceleași patru curente politice angajate în campanie: 1) mesajul eurasiatic puțin modificat – se deschide piața rusească pe o perioadă, iar dacă nu câștigă PSRM se va închide înapoi; 2) mesajul pro-Moldova, împrumutat de PDM de la PSRM și împresurat cu fapte bune; 3) mesajul pro-european și anti-oligarhic; 4) mesajul unionist. Va fi mult populism – medicină și educație fără plată la toate nivelurile, colhozuri și kibuț-uri, etc. Dar aceste mesaje și oferte nu sunt inutile, ele arată foarte clar ce cred politicienii despre alegătorii moldoveni.

T.: În genere, cum credeți că va fi campania electorală? Ce elemente definitorii va avea?

I.B.: Noile elemente definitorii ale campaniilor electorale din Moldova s-au profilat încă în 2014, au fost aplicate în 2016 și la municipalele din 2018 – victorie cu orice preț pentru partidele puterii și cele afiliate acesteia.

T.: Cine credeți că va reprezenta următoarea guvernare?

I.B.: Am zis că prognozele în situația noastră nu-și au rostul. Totuși, este logic să presupunem că partidele care și-au făcut servicii reciproce se vor regăsi împreună la guvernare, chiar dacă unele dintre ele se pretind a fi de opoziție. Doar au modificat împreună sistemul electoral, au adoptat legea cetățenii vs. investiții, au aprobat amnistia fiscală, reforma impozitării, au avut un open dialog, atunci când au pus opoziția la zid, etc. Nu sunt acestea fapte bune, făcute în comun și pro-Moldova? De ce n-ar continua să fie împreună și după alegeri, aruncând la o parte perdelele de fum?

T.: Vă mulțumim.

Andriana Cheptine