Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon a anunțat că, cel mai probabil, va iniția două referendumuri (unul legat de anularea legii care transformă în datorie de stat așa-numitul „furt al miliardului” și unul privind extinderea prerogativelor prezidențiale în vederea dizolvării Parlamentului). În context, Președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Alina Russu a punctat toate aspectele importante vizavi de un referendum în RM.

Solicitată de TRIBUNA, Alina Russu a declarat că, costul unui eventual referendum republican în RM ar putea fi de circa 64,2 milioane lei, conform cheltuielilor estimate pentru organizarea și desfășurarea primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 30 octombrie 2016.

Ea a menţionat că, „potrivit Codului electoral, în scopul exercitării puterii poporului și participării lui nemijlocite conducerea și administrarea treburilor de stat pot fi organizate și desfășurate referendumuri republicane”.

„În funcție de natura juridică a problemelor supuse referendumului republican, acestea pot fi constituționale, legislative, privind demiterea Președintelui și consultative. Referendumului constituțional sunt supuse propunerile privind revizuirea Constituției; referendumului legislativ – proiectele de legi sau unele prevederi ale acestora de importanță deosebită; referendumului consultativ – problemele de interes național, în scopul consultării opiniei poporului asupra unor astfel de probleme și adoptării ulterioare, de către autoritățile publice competente, a unor hotărâri definitive”, a menționat Președinta CEC.

Totodată, articolul 146 alin (1) din Codul Electoral prevede că referendumului republican pot fi supuse problemele privind adoptarea Constituției RM și revizuirea Constituției RM; aprobarea legilor constituționale adoptate de Parlament pentru revizuirea dispozițiilor privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și a celor privind neutralitatea permanentă a statului; demiterea Președintelui RM; alte probleme importante ale societății și ale statului.

Alina Russu a afirmat că, nu pot fi supuse referendumului republican următoarele probleme: privind impozitul și bugetul; privindamnistierea și grațierea; privind măsurile extraordinare sau de urgență pentru asigurarea ordinii publice, sănătății și securității populației; privind alegerea, numirea, demiterea persoanelor în/din anumite funcții, care țin de competența Parlamentului, Președintelui RM și Guvernului; ce țin de competența instanțelor de judecată și procuraturii (art. 147 din Codul electoral).

Potrivit Președintei CEC, prevederile legislației electorale reglementează restricțiile privind desfășurarea referendumului republican, astfel acesta nu se desfășoară în cazul decretării stării de urgență, de asediu ori de război și nici în decursul a 120 zile de la ridicarea acestor stări (art. 145 din Codul Electoral ).

„Dacă data referendumului republican a fost stabilită pentru ziua în care, ulterior, se decretează sau se instituie stare de urgență, de asediu ori de război, el se anulează de drept sau se amână pentru o altă zi, respectându-se termenele de desfășurare în condițiile Codului Electoral. Hotărârea privind amânarea referendumului republican se adoptă de către organul care a emis actul de declarare a referendumului. Referendumul republican nu poate avea loc, de asemenea cu 60 zile înainte și cu 60 zile după ziua desfășurării alegerilor parlamentare, prezidențiale, locale generale, precum și în ziua altui referendum republican”, a mai informat președinta CEC.

Totodată, în conformitate cu art. 144 alin. (1) lit. C) din Codul electoral, „Președintele Republicii Moldova este unul dintre subiecții care pot iniția un referendum republican”. „Art. 151 alin. (1) din Codul electoral prevede că data referendumului republican se stabilește de Președintele RM prin decret dacă este inițiat dea cesta și are caracter consultativ”, se mai spune în răspunsul Alinei Russu.

Andriana Cheptine