Igor Dodon a declarat că vrea să fie un Preşedinte al tuturor cetăţenilor, chiar şi a celor care nu l-au votat, iar pentru aceasta are nevoie de o idee naţională, care ar consolida societatea. De asemenea, Igor Dodon are nevoie de o idee naţională pentru a „supravieţui” politic în condiţiile în care aşteptările electoratului de la primul şef de stat ales direct de către cetăţeni în ultimii 15 ani sunt exagerat de mari, iar prerogativele Preşedintelui pentru a răspunde la aceste aşteptări sunt relativ reduse.

Anterior, portalul nostru a publicat un material în care erau scoase în prim plan posibilele idei ce ar fi putut fi folosite de noul Preşedinte al RM pentru consolidarea societăţii. Printre acestea au figurat şi reîntregirea ţării, şi aspectele legate de vectorul extern, şi aspectele legate de împuternicirile şefului statului etc. Însă, trebuie să recunoaştem că aceste idei puteau fi numite naţionale şi în stare să consolideze societatea doar cu o mare doză de aproximaţie, căci oricum ar fi condus la apariţia a două tabere, chiar dacă una dintre ele ar fi fost mai mică.

Judecând după felul în care a decurs campania electorală a lui Igor Dodon, dar şi după unele acţiuni ale acestuia în perioada postelectorală, se pare că noul Preşedinte al RM e preocupat de ceva timp de identificarea ideii naţionale, iar o analiză mai detaliată a discursului său public şi a unor luări de atitudine ne duc indirect la sugestia că ideea respectivă ar fi religia creştin-ortodoxă. În campania electorală, Igor Dodon a pus un accent aparte pe religie, familie, tradiţii etc., vrând parcă să sugereze că anume aceste valori vor sta la baza viitoarei sale idei naţionale. După alegeri, Igor Dodon a continuat apropierea de clerul bisericesc, în special de acei reprezentanţi ai acestuia care l-au susţinut deschis în timpul campaniei electorale.

Dacă religia creştin-ortodoxă va fi acea idee în jurul căreia Igor Dodon va încerca să consolideze societatea, calculul său va fi lesne de înţeles. Or, la moment, potrivit unor date, cele două Mitropolii creştin-ortodoxe (a Moldovei şi a Basarabiei) ar „cuprinde” un spectru de circa 95% din populaţia Republicii Moldova. Chiar dacă Mitropolia Basarabiei şi enoriaşii săi s-ar distanţa de o eventuală iniţiativă/idee lansată pe această bază de Igor Dodon, Preşedintele RM oricum ar putea pretinde teoretic la susţinerea ei de către circa 90% din populaţia ţării, care reprezintă, potrivit unor date, enoriaşi ai Mitropoliei Moldovei. Aceşti oameni împărtăşesc diferite viziuni politice, dar au şi ceva în comun – credinţa şi apartenenţa la aceeaşi biserică.

Dar, totodată, transformarea credinţei creştin-ortodoxe în idee ce ar trebui să consolideze societatea moldovenească implică şi anumite riscuri. În primul rând, circa 5-10% din cetăţenii ţării s-ar putea simţi discriminaţi şi ar rămânea în afara cadrului general al societăţii moldoveneşti, privită prin optica noului şef de stat. În al doilea rând, biserica e totuşi separată de stat şi aceasta i-ar putea aduce critici lui Igor Dodon. În al treilea rând, se ştie deja că, atunci când puterea laică încearcă să implice clerul/credinţa în acţiunile sale, se face un pas serios spre fundamentalism.

Nu ştiu dacă Igor Dodon va încerca să consolideze societatea în jurul religiei creştin-ortodoxe, dar, dacă o va face, va trebui să gândească în detalii fiecare pas, înainte de a-l întreprinde, evaluând toate urmările posibile. Pentru că, dacă procesul scapă de sub control….

Igor Volniţchi