În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari a vorbit despre instituția pe care o conduce, de ce cetățenii de rînd nu sesizează reformele din domeniu, care este situația cu condamnările Moldovei la CEDO, penitenciarul ce va fi construit, cum stă MJ la capitolul  implementarea prevederilor Acordului de Asociere, dar și cum va arăta domeniul justiției la finele mandatului Guvernului Filip.

T.: Dle. Cebotari, de mai bine de un an sunteți ministru al Justiției. În această perioadă, ați trecut prin mai multe provocări și scandaluri. Nu regretați  că ați devenit persoană publică, că ați acceptat o funcție care era clar din start că e una complicată?

V.C.: Nu, bineînțeles că nu regret. Fiecare pas ce-l fac îl analizez foarte bine, înțeleg care sunt riscurile și care sunt provocările. Am acceptat să vin în această funcție anume pentru că este o responsabilitate foarte mare și eram tentat să mă verific în ce măsură aș putea să realizez anumite lucruri. Cred că, pînă acum, am trecut cu bine acest test, indiferent de evenimentele la care dumneavoastră faceți acum referire. Eu nu le consider scandaluri, sunt puncte de vedere ale diverselor persoane, care nu întotdeauna sunt de acord cu declarațiile mele și cu modul în care eu văd anumite lucruri. Este un proces normal, e firesc ca lumea să aibă viziuni distincte, este firesc într-o societate democrată ca oamenii să-și exprime liber punctele lor de vedere și de asta trebuie să ne bucurăm – suntem într-un stat în care fiecare persoană poate să-și  exprime gândurile așa cum crede.

T.: Deși se lucrează mult și se alocă fonduri serioase, inclusiv externe, justiţia este considerată una din verigile slabe ale democraţiei moldoveneşti? De ce cetățenii de rînd nu sesizează reformele din domeniu?

V.C.: Eu am să vă corectez. De cîțiva ani în justiție nu se mai alocă fonduri din străinătate sau se alocă foarte puțin. Majoritatea marilor proiecte pe care le-am realizat sau reformele în justiție, s-au făcut în mare parte din fonduri naționale. Noi am demonstrat că, chiar și în condiții de austeritate, indiferent cît de dificil este, noi putem să fim foarte determinați și să promovăm acele politici ce sunt necesare societății.

Răspunsul la întrebarea „de ce societatea încă nu simte anumite reforme” este evident (şi îl repet ori de cîte ori mă întreabă cineva) – un pom sădit acum va da roade în timp. Exact așa și noi – am cultivat ceva, urmează, peste o anumită perioadă, să culegem și rezultatele. Multe din reformele despre care vorbim deja dau rezultate – haideți să ne uităm la cazurile persoanelor vizate în anumite dosare de corupție. Numărul acestora crește de la o zi la alta. Dacă noi, cu un an în urmă, ne aliniam statistic la exemplele sau dosarele administrate de România, cred că în scurt timp situația nu va fi cu mult diferită. Noi mai ținem cont de numărul cetățenilor care sunt în Moldova și cel al persoanelor angajate în sectorul public. Dacă facem o coraportare, o să vedem că ne mișcăm cu tempouri destul de rapide. Eu, dimpotrivă, îmi fac griji că este un număr atît de mare al persoanelor tentate să fie implicate într-un act de corupție. Acest lucru trebuie schimbat și aceasta nu se face doar cu simple legi, ci printr-un complex de acțiuni ample. Vorbim și despre sistemul de remunerare, de motivare în sectorul public, inclusiv despre educația pe care o are fiecare persoană acasă, la școală, la universitate, la locul de muncă.

T.: La cîteva zile după numirea Dvs. în funcția de ministru în Guvernul Filip, ați anunțat despre măsurile privind recuperarea prejudiciului cauzat RM de către înalți funcționari de stat. Tot atunci, ați făcut publică și o listă a persoanelor cu funcție de răspundere în cazul cărora a fost iniţiată procedura de regres. Cum decurge implementarea acestei măsuri? Cîte din acele persoane deja și-au primit pedeapsa?

V.C.: Săptămîna trecută am anunțat primul dosar – Ministerul Justiției a obținut în primă instanță un cîștig de cauză și compensarea cheltuielilor statului de la unul din funcționarii publici. Avem și a doua hotărîre judecătorească în care 2 polițiști au fost obligați să compenseze statului suma de 50 000 de lei. Lucrurile se mișcă! Bineînțeles că viteza este diferită, iar multă lume nu este de acord cu această abordare. Desigur, cel mai dificil va fi să obținem aceste sume de la reprezentanții autorității judecătorești, însă nu înseamnă că obstacolele trebuie să ne determine să lăsăm mîinile în jos. Trebuie să continuăm să acționăm!

T.: Apropo, care este situația cu condamnările Moldovei la CEDO. Sunt sau nu sancționați judecătorii care au emis decizii ce au determinat victimele să se adreseze la CEDO?

V.C.: Această întrebare este direct legată și de întrebarea anterioară pentru că, atunci cînd noi vedem o neglijență gravă sau o intenție rea, înaintăm acea acțiune de regres, ce în esență și reprezintă o formă de pedeapsă. Să nu uităm, însă, că avem și un sistem de evaluare a judecătorilor. Unul din criteriile acestuia este și numărul dosarelor pierdute la CtEDO, mai exact numărul hotărîrilor ce au fost anulate, declarate greșite sau ilegale de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Aceasta, într-o anumită formă, este o modalitate de a pedepsi sau motiva anumiți judecători.

T.: Cum comentați reținerea celor 15 judecători?

V.C.: 15 și mai sunt şi alții. În total – 40 de persoane în privința cărora se administrează dosare. Judecătorii sunt cetățeni ca și noi. Odată ce modificările la legislația privind imunitatea acestora au fost operate și au intrat în vigoare în acest an, avem un efect direct al reformelor și eforturilor ce se depun în domeniul justiției.

T.: Care este bugetul MJ în 2016, dar în 2017? De ce asistența externă beneficiați?

V.C.: Eu nu mă uit la cifra Ministerului, ci acord atenție sistemului justiției în general, dar și reformelor. Mai mult mă interesează și lucrez cu cifrele referitoare la suportul pentru strategia de reformare a sistemului justiției și de modernizare a mai multor instituți: Departamentul Instituții Penitenciare, Centrul Național de Expertiză Judiciară, Inspectoratul Național al Probațiunii. Mă interesează foarte mult cum se alocă banii și cum se desfăşoară lucrările de modernizare a instanțelor judecătorești, cum lucrează programul integrat de gestionare a dosarelor și, dacă e să fiu sincer, mai puțin mă uit la cifra ce revine Ministerului pentru că noi avem un buget auster. E important să urmăresc doar cifrele de suficiență financiară pentru a achita plățile salariale și anumite consumuri ce sunt necesare.

Avem o anumită asistență sub formă de consultanță externă, dar, după cum am spus la începutul acestui interviu, este mult mai mică decît în anii precedenți. Acum suntem la o etapă în care nu mai avem nici o restanță pe strategie. Am progresat, cel puțin matematic, destul de mult în vederea realizării acelor reforme. Avem un grad total de realizare a strategiei de 82,2%, cu un grad foarte mare de realizare pentru anii 2014-2015 și suntem în pas cu cele planificate pentru 2016. Dar strategia nu a ajuns la maturitate și nu putem contabiliza unele acțiuni ca şi fiind unele realizate.

T.: Ați anunțat anterior ca CNA urmează să fie reformat și chiar a fost creat un grup de lucru în acest sens. La ce etapă este acest proces? Ce urmează să se întîmple cu CNA?

V.C.: Probabil ați observat că CNA-ul încet-încet, dar se reformează, pentru că, competențele acestuia au fost schițate, o parte din ele fiind preluate de Procuratura Anticorupție, o parte – de Procuratura pentru cauze speciale, fiindu-i atribuite alte competențe noi. Mai urmează să facem anumite lucruri, doar că acestea trebuie realizate în paralel cu alte reforme. Nu putem aici să schimbăm totul, fără a schimba simultan capacitatea sau competențele unor sau altor organe de drept, cum este Ministerul Afacerilor Interne. Deci, CNA-ul va mai avea încă multe schimbări în timp, însă ele vor fi absolut sincronizate cu reformele realizate liniar și în alte instituții ale sistemului organelor de apărare şi ordine de drept.

T.: Știm că urmează a fi construit un penitenciar nou cu susținerea Băncii Europene a CoE, care să corespunda rigorilor europene. A fost organizat și un tender. Oferiți-ne detalii – cine, cînd, cum?

V.C.: Chiar săptămîna aceasta a fost semnat contractul cu „Archivolt architecten bv”, o companie olandeză ce urmează să elaboreze un proiect într-un termen de pînă la 12 luni de zile. El va fi construit în afara Chişinăului, în comuna Bubuieci, pe o suprafață de pînă la 45 de ha, va avea și izolator, și zonă dedicată măsurilor preventive și de ispășire a pedepsei de către copii, femei, dar şi sector pentru maturi (bărbați). Vorbim despre 12 luni, începînd cu 14 octombrie, pentru proiectare. Ne-am dori foarte mult ca în paralel să putem realiza anumite lucrări de construcție și mai avem nevoie încă de cîțiva ani pentru a putea realiza această construcție. Deci, vorbim aproximativ despre anul 2020. Este o întîrziere față de graficul preconizat încă în 2012. Dar să ținem cont că, începînd cu vara anului trecut, cînd s-au întreprins mai multe eforturi și s-a deblocat acest proces, timp de 12 luni s-a avansat foarte mult, atît la nivel de concept, consultanță, licitație și acum chiar am ajuns la încheierea contractului de proiectare.

T.: CNA anunța anterior că notarii ar avea venituri ilicite, mult mai mari decît declară oficial. Cum planificați să faceți regulă în domeniu?

V.C.: Eu am să mă abțin să fac referire la anumite rapoarte în cazul dat, pentru că, dacă este ceva ilicit, dumnealor trebuie să aplice legea și să urmărească acele ilegalități, să fie pedepsite persoanele vinovate în ordinea stabilită de legislație. Eu am avut impresia că mai mult s-au referit la niște onorarii sau venituri mai mari a unora dintre notari. Sunt și notari care realizează profituri mici și cu banii pe care-i obțin din activitatea lor abia de reușesc să-și acopere costurile suportate. Unora nici nu le reușește aceasta, dar lucrează în speranța că va veni o zi bună cînd nu vor mai avea așa dificultăți. Eu nu am nimic împotrivă cînd oamenii își cîștigă cinstit, corect banii și, dacă pot să șă-i cîștige pentru a avea o viață mai bună, este și mai bine pentru toată lumea. Atît timp cît tarifele sunt stabilite, unele la nivel acceptabil de societate, atît timp cît tarifele acoperă costul și nu generează un profit exagerat, nu văd nimic rău în aceasta. Dacă sunt anumite costuri și, respectiv, încasări, este normal să avem discuții în cadrul Congresului notarilor sau a Camerei notariale (mai nou), care este și organul de autoadministrare a acestei bresle. Lucrul respectiv nu trebuie deloc neglijat, ci respectat, pentru că așa se întâmplă într-o societate unde lucrează ordinea de drept şi e orientată spre democrație și economie de piață.

T.: Cum stă Ministerul Justiției la capitolul  implementarea prevederilor Acordului de Asociere. La ce etapă sunteți?

V.C.: Noi nu avem nici o restanță. Mergem exact în conformitate cu planul național de armonizare a legislației. Suntem cu toate temele făcute.

T.: Numiți-ne trei proiecte la care lucrați acum și Vă doriți să fie adoptate și implementate în mandatul Dvs.?

V.C.: Simplificarea codului de procedură penală, introducerea procedurii contravenționale, simplificarea procedurii penale. De asemenea, mai avem un șir de alte proiecte, ce țin și de modificarea legislației privind combaterea infracțiunilor economice.  Astea ar fi prioritățile de moment.

T.: La 7 noiembrie e ziua Dvs. de naștere. Puteți afirma că sunteți un om mulțumit de cele realizate?

V.C.: Eu cred că da, cînd ne uităm că am preluat Ministerul cu mai multe restanțe și am devenit Ministerul ce nu are nici o restanță, atît în dialog cu partenerii noștri străini, cît și pe linie guvernamentală. Eu cred că, dacă ar fi să plec din această postură acum, aș pleca cu inima împăcată, pentru că aș lăsa colegilor mei, un Minister ce nu are atîtea probleme, însă nu înseamnă că nu are și provocări. Asta înseamnă că mi-am făcut bine tema și, bineînțeles, acest lucru nu trebuie văzut doar ca activitatea lui Vladimir Cebotari – este lucrul unei echipe întregi, dar este şi meritul Guvernului, Parlamentului, care au ştiut să asigure stabilitatea politică necesară. Eu, de fapt, aș spune că realizările pe care le-am avut în cea mai mare parte au depins de faptul că a existat stabilitate politică în țară. Aceasta ne-a permis să ne concentrăm pe reformele și activitățile noastre ministeriale și să nu fim antrenaţi în varii tipuri de discuții, speculații sau în alte activități.

T.: Cum va arăta domeniul justiției la finele mandatului Guvernului Filip?

V.C.: Vreau să avem o justiție în care cetățeanul să creadă și să aibă certitudinea că aceasta servește intereselor sale. O justiţie bazată pe supremația legii, ce să-i disciplineze absolut pe toți, indiferent de apartenență, origine, stare socială etc. Legea trebuie să devină un adevărat instrument pentru protejarea drepturilor și intereselor oamenilor.

Andriana Cheptine