Cine şi cum va polariza electoratul din Moldova? De răspunsul la această întrebare depinde şi rezultatul alegerilor prezidenţiale preconizate pentru data de 30 octombrie. Pentru că tot timpul în alegeri succes au avut acei care au ştiut să împartă electoratul în două, astfel încît ei să fie pe cea mai înaltă creastă a unuia dintre valuri.

Nu trebuie să ne facem iluzii şi să credem că alegerile sînt o competiţie de idei, de programe, de soluţii sau chiar o competiţie între diverse personalităţi. Niciodată în Republica Moldova alegerile nu au avut loc în baza acestor principii. Din contra, de fiecare dată, societatea a fost polarizată intenţionat, iar acei care au reuşit să facă respectiva polarizare artificială au şi cules cea mai bună recoltă electorală. Astfel, de-a lungul anilor, electoratul în Moldova a fost împărţit fie în statalişti şi antistatalişti, fie în adepţi ai integrării în UE şi adepţi ai integrării euro-asiatice, fie în oligarhi şi antioligarhi etc.

Alegerile prezidenţiale preconizate pentru data de 30 octombrie 2016 nu sînt o excepţie în acest sens şi, la moment, cine vrea vede că se duce o luptă nu pentru voturile alegătorilor din Republica Moldova, ci pentru polarizarea electoratului. Fiecare din marii jucători are propria viziune despre principiul pe care ar trebui să aibă loc respectiva polarizare şi acum avem de a face cu „o competiţie de viziuni” privind modul cum trebuie împărţit electoratul.

Ca să nu vorbesc în termeni generali, voi da cîteva exemple. Este absolut evident că pentru PL cea mai bună polarizare este împărţirea electoratului în unionişti şi cei care fac jocul Moscovei. O astfel de polarizare creşte considerabil şansele electorale ale lui Mihai Ghimpu, care, potrivit rezultatelor unui sondaj de opinie, e văzut de electoratul unionist ca principalul său exponent. Respectiva polarizare convine şi lui Igor Dodon, candidatul socialiştilor la Preşedinţia ţării, numai că el preferă definirea acestor două tabere altfel – unionişti şi statalişti. Iar dat fiind faptul că segmentul statalist, deocamdată e mai mare decît cel unionist, Igor Dodon iese în cîştig din această bătălie.

Însă, această împărţire nu convine altor partide, care şi-ar dori ca polarizarea să aibă loc pe alt principiu. Spre exemplu, „Partidul Nostru”, Partidul „Platforma Demnitate şi Adevăr” şi Partidul „Acţiune şi Solidaritate” şi-ar dori, probabil, ca polarizarea electoratului să fie făcută după principiul „oligarhi şi antioligarhi”. Unica ce nu convine acestor partide e că sînt tocmai trei şi în acest caz eventualele beneficii electorale vor trebui să le împartă tot la trei.

Pe de altă parte, cei din Partidul Democrat şi cei din Partidul Popular European ar prefera ca electoratul să fie polarizat după principiul „europeni şi antieuropeni”. Aceasta ar avantaja enorm atît prima formaţiune (care e la guvernare şi pune accent, cel puţin formal, pe integrare europeană), cît şi cea de-a doua (liderul căreia a jucat anterior un rol oarecare în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova).

Sînt şi alte tentative de polarizare a electoratului din Republica Moldova, însă ca dimensiuni şi impact acestea sînt mult mai mici, de aceea nu cred că trebuie analizate în acest material.

Cît priveşte cele trei menţionate mai sus, este absolut clar că acea care va ieşi învingătoare din competiţia neoficială în care se află, va determina şi rezultatul alegerilor prezidenţiale.

Igor Volniţchi