Pentru unele partide alegerile prezidenţiale din acest an s-ar putea să fie cîntecul de lebădă, iar pentru altele – începutul unui declin ce va căpăta proporţii în viitorul apropiat. Iar vina pentru această situaţie revine în exclusivitate liderilor partidelor respective, care nu au ştiut să implementeze un nou model de structură partinică şi au călcat pe aceeaşi greblă pe care au călcat mai toţi liderii politici din Moldova în cei 25 de ani de independenţă.

Nu o dată am spus că cea mai mare problemă a majorităţii partidelor din Moldova este că sînt asociate cu un singur om, dar nu cu o echipă, cu o doctrină, cu o ideologie, cu un set de principii şi valori etc. Chiar dacă partidele periodic scot în faţa presei sau a alegătorilor simpli diferite persoane şi personalităţi, acestea nu sînt „purtătoare” de rating personal, ci doar figuranţi în cadrul unor proiecte politice construite în totalitate în jurul unei persoane. Astăzi, practic nu avem în Moldova partide-echipe, iar majoritatea absolută a formaţiunilor politice sînt dependente de o singură persoană (de cele mai dese ori, e vorba de lider). Iar aceasta face ca alegerile prezidenţiale din acest an să aibă o miză aparte şi din punctul de vedere al configuraţiei scenei politice în continuare.

Ca să nu vorbesc la general, voi da şi unele exemple. Astfel, alegerile prezidenţiale din acest an s-ar putea dovedi cîntecul de lebădă al Partidului Popular European din Moldova, condus de ex-Premierul Iurie Leancă. Dacă fostul Premier, care candidează acum la Preşedinţie, va acumula mai puţin de 5% din voturile alegătorilor, aceasta doar va accentua declinul de imagine în care se află respectivul partid şi toţi vor înţelege că de acum încolo despre această formaţiune nu se va mai putea vorbi ca despre una cu pretenţii reale în politica moldovenească.

Un eventual eşec în alegerile prezidenţiale ar putea lovi serios în şansele din continuare ale PAS, condus de ex-ministrul Educaţiei, Maia Sandu. Chiar dacă acest partid va continua să rămînă unul cu pondere reală şi va fi luat în calcul atunci cînd se va vorbi despre posibila configuraţie a viitorului Parlament, eşecul Maiei Sandu în prezidenţiale va însemna că şi respectiva formaţiune va intra într-un declin, care va fi accentuat ulterior de apariţia altor forţe politice pe acest segment de electorat. Maia Sandu şi echipa sa se manifestă destul de pasiv şi, dacă liderul PAS nu va ajunge Preşedinte al RM, acest partid riscă să dispară din vizorul opiniei publice în următorii doi ani, care mai rămîn pînă la alegerile parlamentare ordinare.

O situaţie complicată este şi în cazul PDA. Un eventual rezultat slab al lui Andrei Năstase în prezidenţiale va fi un semnal că echipa ce a cunoscut o ascendenţă impresionantă pe fonul amplelor proteste împotriva guvernării s-a plafonat şi nu mai creşte în preferinţele alegătorilor. Şi aceasta ar fi scenariul optimist, pentru că s-ar putea ca în subconştientul oamenilor să se înrădăcineze ideea că respectivul partid nu doar că nu creşte, ci chiar pierde susţinători.

O situaţie similară este şi în cazul altor partide, care şi-au declarat intenţia de a participa la alegerile prezidenţiale. De aceea, putem concluziona cu certitudine că apropiatul scrutin nu doar că va arăta cine va fi noul Preşedinte al RM, ci şi va determina, în mare măsură, aşezarea lucrurilor pe arena politică în anii următori. Iar aceasta înseamnă nimic altceva că în apropiatul scrutin multe partide vor fi cu sabia lui Damocles de asupra capului.

Igor Volniţchi