Liga Orașelor și Comunelor (LOC) consideră că tragedia de la Măgdăcești scoate la iveală probleme extrem de grave privind modul în care statul Republicii Moldova își protejează cetățenii aflați în pericol, informează TRIBUNA. 

„Nu este suficient să ni se spună că „se investighează”. Oamenii au dreptul să afle unde a eșuat sistemul, cine avea obligația să acționeze și din ce cauză intervenția nu a avut loc la timp.

În condițiile în care agresorul avea ordin de restricție și era monitorizat electronic, societatea așteaptă răspunsuri clare, complete și documentate. Este necesară identificarea nominală a persoanei care avea responsabilitatea directă de a monitoriza acest agresor.

Cerem comunicarea datei și orei ultimei verificări a brățării electronice, precum și publicarea actului, raportului sau confirmării tehnice privind starea acesteia. Dacă asemenea documente nu există, autoritățile sunt obligate să recunoască acest lucru.

Se impune stabilirea cauzei pentru care sistemul nu a transmis alerta în momentul în care agresorul s-a apropiat de victimă.

Autoritățile sunt datoare să indice ora exactă la care a fost observată dispariția semnalului brățării și măsurile întreprinse imediat după acel moment”, se spune în declarație.

Potrivit formațiunii, lipsa alertării imediate a Poliției necesită o explicație clară. Procedura aplicabilă într-o asemenea situație și persoana responsabilă de activarea ei trebuie făcute cunoscute publicului. Aceeași transparență este necesară și în privința apelurilor efectuate de fiica victimei. Așteptăm reconstituirea întregului traseu: persoana care a recepționat apelul, cea care a transmis informația și cea care a decis modul și timpul intervenției. Dacă se va confirma că intervenția imediată a lipsit, răspunderea personală nu poate fi evitată.

„Inspectoratul Național de Probațiune este obligat să publice numărul total al angajaților și numărul celor implicați nemijlocit în monitorizarea electronică. Sunt necesare date exacte despre numărul angajaților care monitorizează simultan persoanele aflate sub supraveghere electronică și despre capacitatea reală a instituției de a asigura monitorizarea 24 de ore din 24.

Statul are datoria să comunice numărul total al brățărilor electronice aflate în dotare și numărul celor funcționale în prezent.

O evaluare tehnică completă a sistemului de monitorizare electronică este indispensabilă. Aceasta urmează să includă numărul defecțiunilor înregistrate în ultimii ani și timpul necesar pentru remedierea lor.

Cerem, de asemenea, clarificarea oficială a informațiilor privind existența, în urmă cu câțiva ani, a unei cauze penale sau a unei investigații a CNA referitoare la achiziționarea de către INP a unor brățări electronice presupus supraevaluate și de calitate necorespunzătoare. Rezultatul acelei investigații, persoanele vizate și eventualele sancțiuni aplicate nu pot rămâne ascunse.

Inspectoratul Național de Probațiune urmează să publice numărul demersurilor adresate Ministerului Justiției pentru finanțarea procurării unor brățări electronice noi, datele expedierii acestora și răspunsurile primite.

Dacă autoritățile cunoșteau existența problemelor tehnice sau insuficiența echipamentelor, ele au obligația să explice de ce aceste deficiențe nu au fost înlăturate înainte de producerea unei asemenea tragedii”, comunică partidul.

LOC mai spune că, la nivelul Ministerului Justiției trebuie identificată persoana responsabilă de asigurarea resurselor financiare și tehnice necesare funcționării sistemului.

„Așteptăm publicarea sumei cheltuite anual pentru monitorizarea electronică a agresorilor și protecția victimelor, cu prezentarea separată a cheltuielilor pentru echipamente, mentenanță, personal și intervenție. În același registru, se impune transparență deplină în privința banilor publici și a fondurilor provenite din proiecte externe, utilizate anual de organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul drepturilor femeilor și al combaterii violenței. Relevantă este mai ales destinația reală a acestor resurse și partea care ajunge efectiv la serviciile chemate să protejeze victima în momentul apariției pericolului: Poliție, probațiune, servicii sociale, adăposturi și servicii de intervenție.

Nu contestăm importanța activității organizațiilor societății civile. Statul este însă dator să demonstreze că banii investiți în combaterea violenței produc siguranță reală pentru victime, nu doar rapoarte, seminare, campanii și proiecte.

Faptul fundamental rămâne incontestabil: statul știa că există un agresor cu risc, era emis un ordin de protecție, iar acesta purta o brățară electronică. Cu toate acestea, victima nu a fost protejată.

Este necesară stabilirea exactă a persoanei care avea obligația să vadă alerta, să anunțe Poliția, să intervină și să verifice funcționarea echipamentului”, se mai spune în declarație.

Potrivit LOC, răspunderea trebuie asumată. „Nu avem nevoie doar de anchete interne și explicații birocratice. Avem nevoie de adevărul complet, de cronologia minut cu minut, de toate documentele relevante, de delimitarea responsabilităților instituționale și, acolo unde există vină, de răspundere personală. O tragedie de asemenea proporții nu poate fi închisă prin formula comodă „sistemul a eșuat”.

Dacă sistemul a eșuat: RESPONSABILII DE MONITORIZARE – AU NUME! CEI CARE AU ȘTIUT – AU NUME! CEI CARE NU AU ACȚIONAT -URMEAZĂ SĂ RĂSPUNDĂ!”, conchide formațiunea.