Angela Cutasevici, deputată în Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului „Alternativa”, pedagog, viceprimară a municipiului Chișinău în perioada 2019-2025, a acceptat invitația TRIBUNA pentru “35 de ani de Independență” și a declarat următoarele:
Republica Moldova la 35 de ani
Pentru mine, această aniversare are o emoție aparte. În august 1991 eram la începutul activității pedagogice, iar la 1 septembrie am participat la primul careu al Independenței, alături de prima mea clasă – 35 de copii. Independența are pentru mine chipul acelei școli, al tricolorului, al alfabetului latin și al unei generații care credea în viitorul unei țări libere.
În acești 35 de ani am privit Republica Moldova din mai multe perspective: din clasă, din administrația municipiului Chișinău și, astăzi, din Parlament. Am văzut puterea oamenilor de a ține școala, cultura, comunitățile și instituțiile în picioare, chiar și în perioade foarte dificile.
Republica Moldova a traversat crize economice, migrație masivă, schimbări politice și presiuni externe. Și-a păstrat libertatea, identitatea și aspirația europeană. În același timp, distanța dintre așteptările cetățenilor și funcționarea statului rămâne mare. Avem nevoie de instituții mai credibile, de economie care să ofere venituri decente și de politici care să-i determine pe oameni să-și construiască viitorul acasă.
Văd o țară europeană, cu oameni care merită mai multă competență, bunăstare, echitate și responsabilitate din partea statului.
Cele mai mari realizări
Prima realizare este păstrarea și consolidarea statului independent. Republica Moldova are Constituție, instituții proprii și cetățeni care, în momente importante, și-au exprimat voința prin vot și și-au apărat libertatea de a alege. Capacitatea societății de a cere schimbarea și de a sancționa puterea reprezintă o cucerire importantă.
A doua realizare este afirmarea identității noastre naționale: limba română, alfabetul latin, tricolorul, cultura și memoria istorică. Pentru generația mea, aceste lucruri au avut o semnificație profundă. Le-am trăit la începutul activității pedagogice și le-am transmis generațiilor de elevi. Cultura, educația și limba au păstrat legătura dintre oameni, inclusiv în anii în care foarte multe familii au fost despărțite de migrație.
A treia realizare este ancorarea europeană a Republicii Moldova. Țara a obținut regim liberalizat de vize, statut de candidat, a deschis negocierile de aderare în iunie 2024, iar în 2026 au fost deschise primele clustere de negociere. Acest parcurs aparține întregii societăți și tuturor generațiilor care au contribuit la apropierea Republicii Moldova de spațiul european. Integrarea europeană trebuie să rămână un proiect național, mai presus de interesele unei guvernări sau ale unui partid.
Cele mai mari provocări. Lucrurile care divizează societatea
Cea mai grea provocare este depopularea țării. Datele finale ale recensământului indică o populație cu reședință obișnuită de aproximativ 2,4 milioane de persoane. Multe localități pierd tineri, specialiști și familii active. Odată cu oamenii pleacă forța de muncă, competențele și energia necesară dezvoltării.
Situația tinerilor trebuie tratată ca o prioritate națională. În 2025, 23,2% dintre tinerii de 15–29 de ani se aflau în afara ocupării, educației și formării profesionale. Această cifră vorbește despre perspective profesionale reduse, diferențe mari între Chișinău și regiuni, dar și riscul mare a continuării migrației.
O altă provocare este slăbirea încrederii în instituții. Cetățenii au nevoie de o justiție credibilă, de legi aplicate egal și de instituții care oferă explicații pentru deciziile lor. Standardele duble, promisiunile amânate și folosirea instituțiilor în confruntarea politică alimentează dezamăgirea.
Societatea este divizată de politizarea identității și geopoliticii, de etichete, de folosirea fricii și de diferențele economice dintre capitală și regiuni, dintre cei rămași acasă și cei plecați peste hotare. Limba, istoria și orientarea europeană ar trebui să ofere repere comune, iar uneori sunt transformate în instrumente electorale.
Consider periculoasă și tendința de a prezenta orice critică la adresa guvernării drept atac asupra cursului european. Europa înseamnă pluralism, presă liberă, opoziție activă, control democratic și răspunderea puterii în fața cetățenilor.
La acestea se adaugă războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, purtat într-o țară cu care Republica Moldova are frontieră comună. Acest război amplifică riscurile de securitate, presiunea economică și vulnerabilitatea energetică. Conflictul transnistrean rămas nerezolvat, sărăcia, salariile mici din educație, cultură și domeniul social, precum și accesul inegal la servicii medicale și sociale completează lista marilor provocări.
Viitorul Republicii Moldova. Cum va fi peste 10 ani
Peste zece ani văd Republica Moldova integrată în Uniunea Europeană, cu instituții funcționale, administrație publică profesionistă, justiție credibilă și autonomie locală reală.
Îmi doresc o țară în care un tânăr își poate construi o carieră, o familie își poate asigura un trai decent, iar oamenii plecați peste hotare găsesc motive reale să revină. O țară în care profesorul este respectat și salarizat corespunzător, medicul are condiții bune de muncă, omul de cultură își poate continua profesia, iar persoana cu dizabilitate are acces la educație, muncă și viață independentă.
Experiența mea din administrația municipiului Chișinău mi-a arătat că apropierea de Europa se vede în proiecte concrete: școli și grădinițe renovate, transport public modern, servicii sociale apropiate de familie, centre pentru tineri, infrastructură și spații publice sigure. Integrarea europeană trebuie să ajungă în fiecare localitate și în viața de zi cu zi a fiecărui om.
Deciziile adoptate astăzi privind educația, economia, protecția familiei, dezvoltarea locală și cultura vor determina cum va arăta țara peste zece ani. Viitorul Republicii Moldova depinde de capacitatea statului de a transforma orientarea europeană în bunăstare, siguranță și încredere.
Lucruri cu care mă mândresc și pe care le-aș spune unui străin atunci când întreabă despre Moldova
În primul rând, i-aș vorbi despre oamenii Republicii Moldova: profesori, medici, artiști, agricultori, antreprenori, meșteri populari și oameni care au reușit să-și păstreze demnitatea prin muncă.
I-aș vorbi despre limba română și cultura noastră, despre muzica lui Eugen Doga, vocea Mariei Bieșu, tradițiile păstrate în sate, teatrele, bibliotecile și școlile de arte care continuă să formeze generații.
I-aș arăta Orheiul Vechi, Codrii, Nistrul, podgoriile și vinăriile, locuri în care istoria, natura și munca oamenilor se împletesc firesc.
I-aș vorbi despre diversitatea culturală și etnică a țării: moldoveni, români, găgăuzi, ucraineni, bulgari, ruși, romi și alte comunități care au contribuit la identitatea Republicii Moldova.
Și, bineînțeles, i-aș vorbi despre ospitalitatea noastră. În Moldova, oaspetele este primit la masă, cu bucate pregătite în casă, cu vin din gospodărie și cu dorința de a împărtăși ceea ce avem mai bun.
Mesajul pentru Republica Moldova și pentru cetățeni, la 35 de ani de Independență
La mulți ani, Republica Moldova!
La 35 de ani, Independența înseamnă libertate și, în aceeași măsură, responsabilitate. Ea se apără prin instituții puternice, economie, educație, cultură, familii sprijinite și localități dezvoltate. Se simte atunci când legea este dreaptă, munca are valoare, iar copilul își poate imagina viitorul aici, acasă.
Le doresc cetățenilor pace, sănătate și puterea de a cere rezultate de la cei cărora le încredințează conducerea țării. O guvernare trece. Republica Moldova rămâne responsabilitatea noastră comună.
Ca pedagog, cred în puterea educației de a forma generația care va continua drumul Republicii Moldova cu demnitate și încredere în viitorul său european. Ca deputată, voi susține acele decizii care protejează oamenii, consolidează comunitățile și dau conținut real Independenței.
Să păstrăm ceea ce ne unește: țara, pacea, limba română, respectul reciproc și grija pentru viitorul copiilor noștri!










