Rodica Gramma, conducătorul Grupului de inițiativă pentru susținerea candidaturii lui Igor Munteanu, liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), căruia astăzi i-a fost refuzată înregistrarea în cursa electorală din 20 octombrie curent pe motiv că nu au fost respectate prevederile legale ce țin de condițiile de validitate privind numărul minim necesar de semnături ale susținătorilor, a venit cu o reacție, făcând o serie de precizări pentru TRIBUNA.

Doamna Gramma, care este reacția grupului de inițiativă la decizia de astăzi prin care Igor Munteanu, candidatul CUB, nu a fost înregistrat în cursa electorală pe motiv că nu a fost întrunit numărul minim de semnături valabile?

Mâine, într-o conferință de presă, CUB își va prezenta pe larg poziția la acest subiect, dar acum pot să vă spun că decizia de astăzi este dezamăgitoare, dar nu surprinzătoare.

Ați colectat 17 537 semnături din 22 raioane și când le-ați depus ați spus că au fost „muncite din greu”. Cum a fost procesul de colectare pentru echipa dvs.?

Într-adevăr sunt semnături pe care le-am colectat din greu, în comparație cu alți concurenți care au reușit în 2 zile să prezinte zeci de mii de liste, semnate ca la carte. Noi cunoaștem explicația, însă cei care au modificat Codul Electoral pentru a impune procedura de validare a candidaților prin 15.000 de semnături colectate din minim 18 raioane pentru cursa prezidențială nu-și pun deloc întrebări cum le funcționează sistemul.

Ceea ce am văzut în campanie este, de fapt, un sistem camuflat de corupție sistemică. Acest sistem nu a fost testat la riscurile inerente. Mulți cetățeni au refuzat să semneze pe motiv că le cerem date cu caracter personal, cum ar fi domiciliu detaliat sau numărul buletinului de identitate. Alții au recunoscut că din partea mai multor partide li s-a cerut doar să semneze, fără solicitare de date personale, ceea ce ne face să presupunem că datele lor erau deja cunoscute și incluse ulterior în liste. Trebuie să recunoaștem deschis că actualul sistem a avantajat din start partidele care controlează administrația (centrală sau locală). Această utilizare masivă a datelor personale a creat dezorientare și chiar teamă printre cetățenii abordați de noi în perioada colectării semnăturilor. Oamenii ne priveau suspect de ce le cerem datele personale în stradă, la corturi, la poartă, atunci când colectorii altor partide le cereau doar o semnătură, fiind evident că ei aveau accesul deschis la astfel de baze de date, fără a mai avea nevoie să le fie oferite nemijlocit de cetățeni. Mie mi se pare o mare inechitate și o deformare a scopului propus pentru acest proces.

Ce dificultăți ați întâmpinat în procesul de colectare a semnăturilor?

Ne-am convins că sistemul de colectare a semnăturilor crează inegalități și nedreptăți uriașe. De exemplu, autoritățile electorale folosesc un indicator de validare – minim 600 semnături per raion. Dar de ce 600? Adică, dacă un candidat are 485 sau 590 de susținători într-un anumit raion, ei sunt ștersi automat prin decizia arbitrară a unei autorități care a susținut regula după care 600 contează și nu 590? Deci, 590 colectați de noi la Bălți nu mai contează și sprijinul lor este anulat în mod arbitrar de către cineva care nici măcar nu s-a obosit să explice raționamentul după care a fost construit acest sistem? De ce autoritățile electorale ar trebui să ignore opțiunile care sunt favorabile candidatului nostru? Sau cazul cetățenilor care nu mai au dreptul de a-și exprima opțiunile lor pentru un candidat, fiindcă nu au indicată viza de reședință în buletinul de identitate, ceea ce este în Republica Moldova permis de lege. De ce trebuie să-i priveze cineva de un drept constituțional?

Mai mult, experiența pe care am avut-o în ultimele săptămâni îmi permite să afirm cu tărie că actualul sistem de colectare a semnăturilor este o adevărată ”pepinieră” pentru coruperea în masă a alegătorilor. S-au băgat bani în această campanie pe care mulți i-au observat, dar s-au făcut orbi și surzi. Se pare că goana cea mare era doar transmiterea în timp record la CEC a listelor, fără a atrage atenție la coruperea care se întâmplă în procesul de colectare a semnăturilor. Aveam multe situații când anumiți alegători așteptau să fie plătiți pentru că să-și pună semnătura, așa cum au fost plătiți de alți concurenți. Ne spuneau că li se dădea de la 150 la 200 lei pe semnătură, și astfel de practici le-am văzut în zeci de localități. Și nu este vorba numai de grupurile lui Shor. Atunci când le spuneam că noi nu plătim pentru semnătură, unii cetățeni deveneau brusc neinteresați să mai continue discuțiile.

Cât de deschiși, receptivi au fost cetățenii în oferirea semnăturilor – având în vedere că Partidul CUB e unul tânăr? 

Din păcate, actualul scrutin prezidențial are loc pe fundalul unei largi isterii. Am văzut cu ochii mei și am auzit că oamenilor le este frică. Cetățenii se tem că pronunțându-se pentru un candidat de opoziție vor fi sancționați (de autoritățile de la putere). Se tem că pot fi monitorizați, demiși din funcții, ferindu-se să-și înscrie datele personale pe listele cerute de procedura înregistrării. Unii ne-au recunoscut că au fost preîntâmpinați dur la locul de muncă, în special cei din organizațiile bugetare, să nu semneze pentru nimeni altcineva decât candidatul partidului aflat la guvernare, PAS, Maia Sandu.

Vă spun foarte sincer – atunci când ieșeam cu candidatul nostru, Igor Munteanu, în teritoriu, la diferite evenimente culturale publice, aveam marea bucurie de a fi înconjurați de oameni interesați de căutarea unei alternative democratice. Ei ne salutau, ne dădeam mâna, discutam deschis și călduros. Însă, imediat ce-i rugăm să semneze pentru candidatul CUB, mulți dintre ei ne spuneau sincer că în jur sunt persoane, care monitorizează strict cine și ce face, și că ei ar prefera să evite problemele. Și cu adevărat, am avut cazuri când anumiți cinovnici din PAS se apropiau de noi și încercau să fotografieze semnăturile deja acumulate de CUB pentru a monitoriza cine dintre localnici au semnat pentru Igor Munteanu. Ca niște ulii de strajă. Pot spune cu certitudine faptul că alegătorii moldoveni nu preferă să-și ofere datele personale în stradă. Chiar vă rog să vă imaginați că mergeți pe drum spre casă ori serviciu și dintr-odată, un străin, vă cere să puneți pe hârtie datele dvs. personale, cu datele din buletin și adresa locuinței. Astăzi, eu consider că acest sistem este complet eronat și nu face decât să creeze confuzii și să descurajeze participarea liberă a cetățenilor în susținerea unor candidați democratici. Din acest motiv, mulți au refuzat să ne dea datele lor personale ori, presupun eu, ne-au dat date false, limitându-se la indicarea localității. Nu exclud că alții își dădeau poate chiar intenționat domiciliul schimbat. Frica este sentimentul care l-am văzut peste tot.

Deci, dvs. afirmați că unii ar fi avantajați în aceste alegeri?

Cu siguranță da. În opinia mea, actualul sistem de înregistrare a candidaților a avantajat partidele cu mulți bani, care au corupt până la greață grupuri mari de persoane în anumite regiuni controlate de aceste grupuri. La fel, partidele care dețin monopolul asupra unor autorități publice locale sau raionale au folosit la greu accesul lor la datele personale stocate în aceste administrații. Deci, banii și influența asupra datelor personale la nivelul administrației (inclusiv de stat) au denaturat complet esența sistemului actual de colectare a semnăturilor. Rezultatul atins este un simulacru de manifestare a susținerii pentru anumiți candidați, nicidecum o expresie a susținerii autentice. Ne-am convins încă odată că modificările la Codul Electoral, făcute cu un an înainte de alegeri sunt dăunătoare și nu corespund sub nicio o formă standardelor internaționale cerute Republicii Moldova pentru asigurarea unor alegeri libere, democratice și corecte. Este un sistem prin care cei care vor încerca să colecteze semnături ân mod onest și corect vor pierde cu siguranță competiția în fața celor care dețin puterea. Acest sistem trebuie schimbat din temelie dacă vrem să ne numim țară democratică. Noi știm că am acumulat corect 17 537 de semnături cinstit și apropiindu-ne de fiecare cetățean. Dar se pare că sistemului actual nu asta i-a trebuit. A fost o competiție dintre cei care dețin puterea și banii. Vocea alegătorului se pare că nu mai contează atât de mult.