Dependența tot mai accentuată a partidelor de alocațiile din bugetul de stat, creșterea semnificativă a ponderii cheltuielilor neraportate, înăsprirea legislației privind finanțarea partidelor politice și fortificarea lentă a capacităților CEC de monitorizare și control sunt printre cele mai relevante constatări ale Asociația Promo-LEX în urma monitorizării civice a finanțelor partidelor politice pentru anul 2022. Acestea au fost discutate în cadrul evenimentului de prezentare a Raportului: „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva anului 2022”, informează TRIBUNA.

Dependența aproape totală de alocațiile de la bugetul de stat

Ponderea alocațiilor de la bugetul de stat, în creștere constantă în ultimii 3 ani, a atins în 2022 o cota alarmantă de 82% din totalul veniturilor raportate de partidele politice (în 2021 – 70%, iar în 2020 – 62%). Cele mai multe surse de la bugetul de stat au fost alocate PAS (41%), PSRM (22%) și PDM (11%). În cazul a 40% dintre partidele beneficiare, acestea au constituit unica sursă de venit.

Această creștere continuă și constantă a dependenței financiare a partidelor de alocațiile din bugetul de stat este o tendință îngrijorătoare, care denotă că majoritatea formațiunilor politice nu par să depună eforturi suficiente și organizate pentru atragerea susținerii financiare din partea cetățenilor, constată Mariana Focșa, analista finanțelor partidelor politice.

„În lipsa unor astfel de eforturi, constatăm că partidele contribuie puțin la dezvoltarea culturii politice a cetățenilor, la sporirea informării despre activitățile și agenda politică a partidului, precum și a loialității față de partid. Totodată, această lipsă de responsabilizare și de implicare financiară a membrilor de partid și a cetățenilor/susținătorilor acestuia crește riscul ca unele partide să devină inactive în cazul privării de alocațiile de la bugetul de stat”, explică analista Promo-LEX.

Ponderea veniturilor obținute din alte surse, decât cele de la buget – doar 18%

Dintre acestea, 6% au reprezentat donațiile financiare, ponderea cărora s-a diminuat semnificativ comparativ cu anii precedenți (25% – în 2021, 28% – în 2020). Și în 2022 a predominat colectarea donațiilor financiare în numerar (11 din 15 partide). În context, amintim că plafonul donațiilor ce pot fi colectate în numerar a fost redus de la trei salarii medii – la un salariu mediu.

„Modul de colectare a donațiilor și cotizațiilor constituie unul dintre indicatorii-cheie ai transparenței finanțării partidelor politice. Prin urmare, partidele politice urmează să depună eforturi considerabile pentru a dezvolta și promova colectarea donațiilor și cotizațiilor prin transfer bancar”, explică Mariana Focșa.

Veniturile obținute de partide din activități economice au crescut de la 2% în 2021, la 10% în 2022. Cotizațiile de membru, prevăzute ca obligație pentru membrii de partid în statutul acestora, au constituit doar 2% din venituri. Acestea au fost raportate de 14 partide politice, dintre care doar în cazul a 7 partide, cotizațiile au fost achitate, inclusiv de liderii de partid. În cazul celorlalte, nici măcar liderii de partid nu au achitat cotizațiile de membru.

În total, în 2022, au fost raportate venituri în valoare de 47 mil. de lei, acumulate de 35 de partide politice. Cele mai multe venituri au fost raportate de PAS – 16,7 mil. lei, ceea ce a constituit însă doar 28% din plafonul legal stabilit (59,3 mil. de lei, în 2022). Urmează PSRM cu venituri raportate de 8,5 mil. lei (14% din plafon) și PCRM – 6,5 mil. lei (11% din plafon).