Fracțiunea parlamentară a Partidului „ȘOR” contestă prelungirea stării de urgență, pentru încă 60 de zile, de către Legislativ. O sesizare în acest sens a fost depusă astăzi, 23 decembrie, la Curtea Constituțională (CC), informează TRIBUNA. 

Autorii sesizării atrag atenția magistraților Curții asupra faptului că starea de urgență a fost prelungită nejustificat, cu încălcarea mai multor articole din Constituție și a altor legi.

„Guvernul și Parlamentul nu au argumentat necesitatea stării de urgență și competențelor speciale pentru Comisia pentru Situații Excepționale (CSE), atât timp cât toate instituțiile statului sunt funcționale și au competențe să soluționeze orice criză, fără a restrânge drepturile omului. Contrar măsurilor necesare depășirii stării de urgență legate de criza energetică și fluxul migrațional, Parlamentul a delegat CSE competențe de a îngrădi drepturi fundamentale precum dreptul la întruniri, la libera exprimare, la proprietate, la libera circulație etc., care nu au nimic în comun cu starea de urgență. Cu regret, constatăm că CSE deja acționează direct în această privință adoptând acte ilegale, prin care sunt afectate grav drepturile fundamentale ale omului. Printre acestea se numără și dispoziția din 16 decembrie prin care CSE, cu admiterea derogărilor la Codul serviciilor media audiovizuale și fără niciun motiv temeinic, a suspendat licențele de emisie a șase posturi de televiziune, cu executare imediată”, susțin autorii sesizării.

Mai mult, menționează autorii sesizării, Comisia pentru Situații Excepționale a adoptat decizii controversate, care nu au nicio legătură cu starea de urgență printre care: imixtiune nejustificată și anticoncurențială în activități economice, imixtiune și reglementare specială a actului justiției, limitarea dreptului la libertatea întrunirilor, modificarea legii bugetului și politicilor vamale/fiscale, aplicarea de sancțiuni asupra cetățenilor fără vreo decizie definitivă a instanței de judecată, evitarea procedurilor de achiziții publice și multe altele.

De asemenea, autorii afirmă că CSE a adoptat măsuri de ordin fiscal, vamal, economic, bugetar și altele care nu au nicio legătură cu starea de urgență, asumându-și astfel, direct, competențele constituționale atât a puterii executive, legislative, cât și celei judecătorești.

În sesizarea depusă la Curtea Constituțională, mai este subliniat faptul că, de aproximativ un an, de când a fost declarată starea de urgență, circumstanțele care au generat instituirea acesteia nu s-au schimbat, iar riscurile legate de securitatea energetică a statului, gestionarea fluxului migraționist și consecințelor economice cauzate de conflictul din Ucraina sunt aceleași.

În context, autorii sesizării menționează că Republica Moldova are un Guvern și un Parlament care au competențe depline și care pot lua orice decizie necesară în vederea depășirii oricăror crize. Dacă sunt necesare măsuri urgente, atunci Parlamentul a avut timp suficient să ajusteze cadrul normativ, în vederea revizuirii oricăror proceduri necesare pentru gestionarea crizei energetice sau de orice alt gen.

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în 1 decembrie hotărârea prin care a prelungit starea de urgență pentru încă 60 de zile, mai exact, până pe 6 februarie 2023. Astfel, Republica Moldova se află în stare de urgență perpetuă, începând cu data de 24 februarie 2022.