[ X ]
[ X ]
[ X ]
[ X ]
Important17 Iulie 2022 16:00

(INTERVIU) Viorel Godea: Dialogul dintre stat şi mediul de afaceri trebuie să fie unul la nivel de instituţii, nu la nivel de persoane

În cadrul unui interviu pentru www.curentul.md, Viorel Godea, director general al companiei „Lagmar Impex”, şi-a expus viziunile privind politica bugetar-fiscală, posibilele abordări mai puţin tradiţionale, dar şi despre necesitatea unui dialog dintre factorul decizional şi mediul de afaceri.  

C: Dle Godea, într-o serie de interviuri pe care le-aţi acordat relativ nu demult aţi pus un diagnostic destul de interesant situaţiei economice actuale şi proceselor prin care trece ţara. De aceea, acum, când suntem în aşteptarea noii politici bugetare-fiscale, aş vrea să vă rog să anticipaţi puţin şi să ne spuneţi cum credeţi că va fi acest document, atât de mult aşteptat de către mediul de afaceri şi nu numai.

V.G.: Aveţi dreptate când spuneţi că e un document aşteptat, pentru că, în momentul în care vom lua cunoştinţă de el, vom şti cum să ne facem strategiile pe termen scurt şi mediu. Politica bugetar-fiscală e documentul care, în primul rând, pentru noi, mediul de afaceri, e un indicator cum va evolua sau involua cadrul legal fiscal în perioada imediat următoare. Atunci când ştim regulile de joc în plan social, noi putem deja să calculăm alţi indicatori, cum ar fi: valoarea investiţiilor, amploarea proiectelor, numărul de locuri de muncă etc. În al doilea rând, politica bugetar-fiscală este pentru noi şi o bază pentru analize preventive despre cum va evolua situaţia în domeniile conexe, cum se va răsfrânge aceasta asupra consumului şi a capacităţii de cumpărare a oamenilor, cum va evolua/involua piaţa internă pe anumite segmente etc. Astfel, cumulând şi analizând toţi aceşti factori, obţinem un tablou general care, fie ne determină să avem alte abordări de business decât cele iniţiale, fie să le ajustăm pe cele existente deja.

Dacă mă întrebaţi cum cred că va fi politica bugetar-fiscală, părerea mea este ca va reflecta realităţile pe care le trăim de ceva timp, iar acestea, din păcate, nu sunt cele mai bune sau care să genereze prea mult optimism pentru perioada imediat următoare.

C: Aţi putea deschide parantezele la această temă şi să explicaţi ce aveţi în vedere?

V.G.: De regulă, agenţii economici aşteaptă de la politica bugetar-fiscală măsuri de ordin stimulator, cum ar fi, spre exemplu, scutirile sau reducerile de contribuţii fiscale pe anumite dimensiuni sau unele mici reforme cu caracter de liberalizare, de eliminare a anumitor constrângeri. Şi statul, într-adevăr face paşi în întâmpinarea mediului de afaceri, atunci când are această posibilitate. De obicei, aceasta se întâmplă când există o minimă stabilitate de ordin bugetar, o oarecare previzibilitate. Însă, e clar că nu e cazul să avem prea mari aşteptări, atunci când ţara se confruntă cu un deficit bugetar record în anii de independenţă. Şi aici nu contează ce a condus la apariţia lui – motive de ordin obiectiv sau subiectiv, circumstanţe externe sau interne. Trebuie doar să constatăm o situaţie de facto şi să ne corelăm aşteptările. De aceea şi spuneam că nu avem motive de prea mult optimism în perioada imediat următoare. Trebuie să înţelegem că traversăm cu toţii o perioadă dificilă, care necesită o concentrare maximă de efort pentru a o depăşi cu bine.

C: Unele ţări au depăşit anterior crize de proporţii folosind metode mai puţin tradiţionale, chiar dacă ele au implicat şi anumite riscuri. Moldova ar putea merge pe această cale, dat fiind criza profundă cu care ne confruntăm?

V.G.: E dificil de presupus care va fi abordarea factorului decizional în continuare, dar, cel puţin din punct de vedere teoretic, o astfel de abordare nu trebuie exclusă. Or, atunci când nu funcţionează metodele tradiţionale, apelezi la cele mai puţin tradiţionale. Important e să nu se improvizeze şi să fie făcută o analiză la rece a tuturor riscurilor şi oportunităţilor. Abordările mai puţin tradiţionale presupun o analiză profundă inclusiv a experienţelor similare prin care au trecut alte ţări, dar şi un amplu dialog pe interior, mai ales cu factorii şi entităţile vizate direct. O astfel de strategie poate genera rezultate bune numai dacă toţi cei vizaţi vor conştientiza importanţa ei, vor şti care sunt mizele şi etapele de parcurs pentru realizarea lor. Iarăşi, e nevoie ca toţi să depună un efort conjugat ca să mişte carul în aceeaşi direcţie. Iar efortul conjugat trebuie să aibă la bază un larg consens, stabilit înainte de demararea implementării strategiei propriu-zise.

C: Cum ar trebui să aibă loc dialogul menţionat de Dvs., care să se soldeze cu abordarea pe care aţi descris-o?

V.G.: Nu trebuie de inventat nimic nou, ci doar de analizat conceptele de dialog cu mediul de afaceri aplicate anterior şi de stabilit care au generat mai multă eficienţă. Pot să vă amintesc în context că unii dintre factorii decizionali ce au fost la putere anterior au pledat pentru un cadru de dialog constant, instituind consilii consultative cu statut permanent, alţii au pledat pentru abordări de la caz la caz, consultând opinia mediului de afaceri pe probleme concrete. Au fost şi dintre acei care au preferat să consulte opinia mediului de afaceri prin intermediul asociaţiilor de business reprezentative. Fiecare din aceste abordări a implicat şi părţi pozitive, şi părţi negative. Acum trebuie de studiat ce a mers bine şi ce nu a mers bine, de făcut concluziile ce se impun şi de purces la acţiuni de ordin practic. Important e ca dialogul, consultările să aibă loc. Iar forma şi principiile în baza cărora se va dialoga, urmează să se decidă în funcţie de realităţile pe care le traversăm şi posibilităţile existente, atât de o parte, cât şi de alta.

C: Remanierile guvernamentale, despre care se vorbeşte atât de mult, pot afecta procesul respectiv?

V.G.: Dialogul dintre stat şi mediul de afaceri trebuie să fie unul la nivel de instituţii, nu la nivel de persoane. Da, e important ca prima persoană dintr-o instituţie de stat să fie implicată direct în astfel de consultări, să cunoască procesul cap-coadă, dar mai există şi aşa-numita memorie instituţională, mai există continuitatea în acţiuni pe care trebuie să o asigure un anumit nivel de manageri din fiecare instituţie de stat. De aceea, eu zic că dialogul trebuie permanentizat, iar dacă au loc schimbări la nivelul anumitor instituţii, ca urmare a alegerilor sau a remanierilor guvernamentale, persoanele ce vin în funcţii pur şi simplu trebuie introduse în istoricul relaţiei respective, astfel încât să poată prelua procesul şi să asigure continuarea lui cu maximă eficienţă pentru ambele părţi implicate, pentru ţară, în general.

C: La modul practic, e real să se întâmple ceea despre ce vorbiţi Dvs.?

V.G.: Urmărind evoluţiile de ultimă oră din economia naţională, dar şi ceea ce se întâmplă în jurul Moldovei, în lume, în general, la un moment dat vom ajunge să înţelegem că pur şi simplu nu vom avea altă alternativă, dacă vrem să trecem cu bine peste perioada dificilă cu care am ajuns să ne confruntăm.

 

Cristina Gurez

Sondaj

  • Ce credeți că trebuie să facă guvernarea cu referire la tariful la gaz?

    View Results

    Loading ... Loading ...