Platforma Demnitate și Adevăr (DA) constată cu îngrijorare că prin aprobarea Hotărârii de Guvern cu privire la reorganizarea prin fuziune (absorbție) a unor instituții din domeniile educației, cercetării și inovării, drepturile şi obligaţiile persoanelor juridice absorbite trec integral la persoana juridică, care este „beneficiara” reorganizării. În rezultat, toate deciziile legate de personal, strategia de dezvoltare, vor fi la discreția absolută a instituțiilor care au absorbit. Iar conținutul acestor decizii vor ține exclusiv de voința personală a conducerii. În această situație, Ministerul nu-și va asuma responsabilitatea pentru eventualitatea unor disponibilizări nejustificate, făcând trimitere la autonomia universitară, informează TRIBUNA.

„Eventualele disponibilizări nejustificate ale personalului calificat ar putea avea consecințe de lungă durată asupra sectorului educației, iar Moldova, din nou, ar putea fi confruntată cu un val al „exodului creierelor”” – afirmă conducerea Platformei DA.

În ceea ce privește reforma învățământului superior anunțată de către Ministerul Educației și Cercetării în data de 27 iunie 2022, Platforma DA consideră că aspecte legate de raționalizarea cheltuielilor pentru finanțarea învățământului superior, necesitatea apropierii cercetării științifice de sistemul universitar, reprezintă cu siguranță probleme reale, care trebuiesc a fi rezolvate de către Ministerul Educației și Cercetării, Guvern, comunitatea academică și toată societatea. În același timp, a reduce reforma universităților aproape în exclusivitate la optimizări (absorbții) reprezintă o abordare simplistă și lipsită de viziune.

Potrivit formațiunii, Ministerul ar trebui să trateze reforma nu doar prin adaptarea sistemului la noua realitate demografică (raționalizarea cheltuielilor, redimensionarea rețelei de instituții), ci prin eliminarea cauzelor, care au dus la această realitate dramatică. Dacă facem un exercițiu de sinceritate, atunci vom recunoaște cauza fundamentală, care constă în faptul că declinul numărului studenților este legat, în primul rând de calitatea slabă a învățământului superior. Iar politicile și reformele ar trebui să țintească elaborarea unor mecanisme viabile de asigurare a calității: predarea în baza programelor racordate la necesitățile pieței muncii; politici complexe de formare a  profesorilor, inclusiv în străinătate și atragerea profesorilor din alte țări și diasporă; atragerea talentelor; diplome duble prin consorții, alianță cu alte universități prestigioase; capacitatea de predare în limbi străine la un nivel înalt studenților străini; predarea în baza abordărilor: Problem Based Learning, Project Based Learning precum și în baza celor mai moderne metode.

„Anume această criză a calității și prestigiului i-a împins pe tineri spre migrație și  alte destinații universitare. Conform analizelor Ministerului Educației și Cercetării din 2019, o pondere foarte mare din populația ce face parte din grupul de vârstă a studenților moldoveni studiază în străinătate, indicatorul fiind de 3,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene și de 6,7 ori mai mare decât media Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Iar cauzele acestui ”exod al creierelor” constă în faptul că Ministerul și majoritatea instituțiilor de învățământ superior nu s-au adaptat în ultimii 10-12 ani la internaționalizarea și liberalizarea pieței muncii, și în consecință a pieței educaționale la nivel regional și global. Ba mai mult, prin toată ”politica” promovată cu precădere în ultimul deceniu de actualul ”sistem”, tânăra generație a fost practic determinată să nu mai creadă în universitățile din Moldova. Anume prin aceasta se explică cifrele alarmante pe care Ministerul le prezintă cu lejeritate: ”Dacă între 2007 și 2013, numărul studenților a scăzut în medie cu peste 4% pe an, această tendință aproape că s-a dublat între 2014 și 2019, depășind astfel pragul de 8% pe an”. În timp ce majoritatea statelor din lume și din regiune depun o muncă asiduă, inclusiv cu aplicarea tacticilor de concurență neloială în raport cu alte țări pentru atragerea studenților, Ministerul Educației și Cercetării urmărește cu ușurință plecarea studenților noștri spre alte destinații universitare…” – se mai spune în declarație.

În viziunea Platformei DA, sistemul universitar, dar și întregul sistem educațional, are misiunea de a contribui în cel mai direct mod la reducerea fenomenului de depopulare a țării și de dezvoltare a potențialului uman din Republica Moldova. Iar preocuparea autorităților ar trebui să fie următoarea: în ce mod, reformarea și modernizarea sistemului universitar ar putea contribui la îmbunătățirea situației demografice? Orice reformă trebuie să urmărească creșterea prestigiului și atractivitatea sistemului universitar, astfel încât tinerii să fie convinși să rămână acasă, alegând sistemul universitar autohton. Totodată, este important de pus accent pe internaționalizarea învățământului superior, care trebuie să devină una din priorităţile politicilor educaționale. Deși în documentele prezentate de către Minister, este în treacăt menționat acest aspect, nu sunt expuse măsurile necesare pentru realizarea acestuia, cum ar fi: politica de creștere a calității predării cadrelor universitare; acreditarea internațională; capacitatea cadrelor academice de a preda ore în limbile de circulație internațională; consolidarea capacităților structurilor din cadrul universităților de a stabili parteneriate și de atragere a studenților din alte state (UE și CSI), politicile de marketing educațional la nivel național și internațional.

„Pornind de la faptul că problema nr.1 a Republicii Moldova este depopularea țării, fenomen care se manifestă atât prin exodul cetățenilor, cât și prin criza demografică, este imperios necesar ca Ministerul, Guvernul, universitățile să aibă în vizor implicarea în rezolvarea acestei probleme fundamentale.

Obiectivul nostru este ca cel puțin, municipiul Chișinău, în calitate de centru universitar, să redevină un oraș al tineretului, al sutelor de mii de tineri, care își fac studiile aici, acasă, își întemeiază familii. Anume în jurul realizării acestui obiectiv trebuie gândite reformele de modernizare a învățământului superior, iar raționalizarea firească a cheltuielilor nu trebuie văzută ca scop, ci doar ca un mijloc pentru a atinge obiectivele naționale propuse” – mai declară reprezentanții partidului.

În viziunea Platformei DA, o reformă trebuie să fie consistentă și vizionară, să țintească rezolvarea cauzelor, nu doar adaptarea la consecințe demografice. De asemenea, o reformă veritabilă nu trebuie să afecteze anumite domenii (agricultură, sport) și să favorizeze altele, ci să armonizeze interesele diferitor sectoare. O veritabilă reformă trebuie să pună accent pe creșterea calității studiilor, investiții în cadrele didactice, consolidarea marketingului educațional și internaționalizarea sistemului de învățământ superior, și nu în ultimul rând eliminarea corupției din sistem.