Chiril Gaburici, fostul Prim-ministru al Republicii Moldova, om de afaceri, a participat la al IX-lea Forum Global din Baku, Azerbaidjan. El a ținut un discurs în cadrul panelului „Human Rights, Democracy & New Challenges in the 21st century”, în care a vorbit despre cultura socială, informează TRIBUNA.

Fostul Premier, în mesaj, a făcut unele „constatări necesare pentru a înțelege mai bine trecutul, și pentru a identifica soluții cât mai funcționale pentru problemele prezentului și a viitorului”.

„Trebuie să recunoaștem, că noi, oamenii, nu suntem cele mai prietenoase ființe. Istoria evoluției noastre este istoria unui lanț lung de războaie, în cadrul cărora oamenii s-au atacat, s-au asuprit și s-au nimicit reciproc. Ne caracterizează un spirit puternic de competiție și permanent ne dorim mai mult: unii vor mai multă putere și control, alții vor mai multe bogății, mulți vor și una și alta.

În drumul spre creșterea nivelului de bunăstare personală și a confortului de viață, oamenii au intervenit barbar în ecosistemul natural: au exterminat sute de specii de animale; au tăiat păduri; au exploatat egoist resursele naturale; și au poluat pământul, apele și aerul.

O altă constatare necesară – oamenii nu sunt perfecți. Suntem diferiți și foarte rar reușim să acceptăm diferențele noastre – prea des diferențele dintre noi devin motive de comunicare agresivă și chiar a conflictelor.

Pe durata ultimilor 30 de ani, omenirea a reușit un progres inimaginabil în dezvoltarea tehnologiilor și în construirea unei economii globalizate, care a inclus practic toate țările lumii.

În prezent, oamenii sunt puternici ca niciodată și, totodată, sunt periculoși ca niciodată. Oamenii sunt periculoși unii pentru alții și pentru întreg ecosistemul natural al planetei.

Noi am creat tehnologii extraordinare dar, tehnologiile nu ne fac buni. Tehnologiile pot amplifica atât forțele noastre bune, cât și pe cele rele”, a declarat el.

Chiril Gaburici a mai spus că modelele de organizare social-politică, dezvoltate de omenire, au reușit să determine progrese impresionante în dezvoltarea tehnico-științifică, dar, în același timp, nu au reușit să soluționeze un set de probleme sociale.

„Inegalitatea socială și economică –  este o problemă mare.

Crizele refugiaților, care prea mult timp le tratăm cu abordări provizorii.

Instabilitatea și insecuritatea globală.

Discriminarea și rasismul.

Problema încălcării drepturilor omului.

Problemele de mediu, precum încălzirea globală; poluarea aerului, apei și solului; colectarea și procesarea deșeurilor.

Trebuie să recunoaștem că, aceste și alte probleme nu au fost administrate eficient de modelele actuale social-politice.

Vin cu un exemplu.

O cercetare, realizată în 2019, arăta că averea a 26 cei mai bogați oameni ai planetei e egală cu suma averii celor mai săraci 3,5 miliarde din populația globală.

Vreau să repet: în sensul valorilor materiale, 26 de oameni sunt egali cu 3 500 000 000 oameni!

1 om e egal cu 135 000 000 oameni!

În același timp, 262 milioane de copii nu au acces la educație, pentru că părinții lor nu le pot cumpăra rechizitele școlare minime.

Aceste cifre reflectă dezechilibre imense, pentru care nici cele mai avansate democrații nu au reușit să promoveze reglementări eficiente”, a mai declarat el.

Ex-șeful Cabinetului de miniștri a punctat că, reducerea inegalității economice, eliminarea discriminării sociale și politice, rezolvarea problemei migranților – toate fac parte din tabloul mare numit “Drepturile Omului”.

„Suntem prea dezbinați și prea politizați. Suntem prea concentrați pe diferențele dintre noi, și prea mult insistăm pe standardizarea viziunilor, a deprinderilor și a comportamentelor sociale.

Oamenii niciodată nu vor fi la fel – trebuie să acceptăm această realitate.

Pentru a reuși un salt calitativ spre o societate mai bună, în care oamenii trăiesc și cooperează cu un nivel mai înalt de bună înțelegere, avem nevoie de o cultură socială nouă” – a remarcat omul de afaceri.

În context a menționat el: „O cultură socială cu mai puțină competiție, și cu mai multă cooperare.

O cultură socială, în care diferențele noastre nu sunt subiect de polemică, ci prezintă mai multe surse de soluții pentru problemele comune.

O cultură socială, în care arta dialogului reciproc respectuos și a căutării compromisului este disciplina fundamentală învățată în toate școlile. Școala trebuie să pregătească copiii pentru viitoarea integrare socială. Structurile social-politice au devenit prea complicate și, tot mai des, oamenii nu cunosc mecanismele sociale și cum acestea funcționează – de asta nu știu cum își pot apăra drepturile.”

„Avem nevoie de o cultură socială, în care oamenii mai mult tind să fie decenți, decât să fie bogați

O cultură socială, în care a fi puternic – înseamnă a fi cumsecade și generos.

Avem nevoie de o cultură socială, în care dezinformarea și manipularea au foarte puțini adepți, în mod special în rândul elitelor politice.

Așa o cultură socială ne va învăța să îmbunătățim, nu să distrugem și apoi să construim pe ruine.

Așa o cultură socială ne va ajuta să trecem de la grupuri înguste de interese, la o comunitate globală unită de obiective comune” – a conchis Chiril Gaburici.