În opinia jurnalistului Victor Nichituș, primirea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană (UE) oferă Republicii Moldova (RM) ceea ce n-a avut niciodată, informează TRIBUNA.

Referindu-se, în contextul integrării europene, la legăturile dintre România și Republica Moldova, el a menționat că, cele două state au „o unitate de limbă, au o istorie comună și au particularități specifice culturii naționale și o conștiință comună a originii. Cele două state nu au o viață economică și o viata psihică comună…”

„Exista însă și o diferență majoră, în spațiul pruto-nistrean circulă și funcționează limba rusă. În regiunea autonomă Gagauz-Yeri limba rusă este limba de comunicare interetnică, în regiunea separatistă transnistreană are statut de limbă oficială. Un plus lingvistic pe care îl au basarabenii care vine și el să-i deosebească de cei care locuiesc în interiorul frontierelor statului român”, a menționat jurnalistul.

Victor Nichituș a remarcat că ratarea de către statul român a integrării economice dintre România și Republica Moldova a dus la menținerea și aprofundarea deosebirilor existente. „S-a ratat construcția de poduri peste Prut, poduri peste care ar fi putut trece produsul finit comun care ar fi putut fi găsit la Iași, Bălți, Chișinău și Galați. Chiar dacă au trecut mai bine de 30 de ani de la stabilirea relațiilor bilaterale dintre cele două state, numărul podurilor peste Prut a rămas același.

S-a ratat construcția unei căi ferate cu ecartament european care să lege Iașul de Chișinău. Câți dintre cetățenii români stiu că trenului care circulă între București și Chișinău, la Ungheni i se schimbă roțile? Presupun că destul de puțini. Micul procent al celor care știu asta ne vorbește despre faptul că, deși Republica Moldova are o importanță simbolică aparte pentru majoritatea cetățenilor români, doar 1 din 4 persoane care au călătorit în străinătate a vizitat și Chișinăul”, a mai spus el, într-un comentariu publicat pe Facebook, adăugând: „Experiența personală – 30 de ani între Prut și Nistru, venit din România – a arătat că ne-integrarea sistemelor – financiare, economice, mediatice, de sănătate – creează deosebiri.”

Potrivit spuselor sale, deosebirile care ne dezunesc pot fi depășite odată cu primirea statutului de țară candidată la UE de către Republica Moldova.

„Discursul din Parlamentul European al președintei Maia Sandu a arătat disponibilitatea de a aduce Europa în casa celui de-al doilea stat românesc, dintre Prut și Nistru.

Depășirea deosebirilor care există între România și Republica Moldova înseamnă îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga și împlinirea unei alte modalități de unire. Mai lungă, în timp, e drept, dar una în urma careia nimeni nu va putea reproșa vreodată că moldovenii nu si-au făcut temele date de Bruxelles, pentru acasă.

Primirea statutului de țară candidată la UE oferă statului moldovean ceea ce nu a avut niciodată – un proiect de țară”, a conchis editorialistul.