Analistul politic român Radu Carp, profesor universitar, în cadrul unui interviu pentru TRIBUNA, a spus cum se vede de la București activitatea Guvernului Gavrilița, ce provocări au fost în primele 100 de zile de guvernare, care sunt realizările, dar și despre despre relațiile cu Uniunea Europeană și Federația Rusă.

TRIBUNA: Domnule Carp, cum se vede activitatea Guvernului de la București, cum ați caracteriza primele 100 de zile de guvernare?

Radu Carp: Se vede foarte bine din exterior deoarece Guvernul Gavrilița s-a confruntat cu problemele foarte grave, unele care erau previzibile, altele care nu. Valul 4 al pandemiei era previzibil, în schimb – criza energetică era greu de prezis că va fi în actuala formă. De ce?! Pentru că a început ca urmare a unor decizii politice din exterior, care erau greu de prezis. Și atunci Guvernul Gavrilița s-a confruntat simultan cu două crize, a trebuit să lucreze pe două fronturi, și eu zic că în ambele direcții lucrurile s-au mișcat relativ bine. Pe frontul pandemiei s-au luat măsurile care erau necesare, s-a încercat intensificarea campaniei de vaccinare… dar aici sunt probleme cu care s-ar confrunta orice guvern. Și-n ceea ce privește problema energetică, Moldova a marcat o premieră – anume a încercat să se desprindă de sub tutela gazului rusesc. Sigur, nu a reușit în totalitate, dar a fost un gest politic faptul că Moldova s-a adresat pentru alte surse de energie – un gest politic care a fost apreciat și la Bruxelles, dar și la Moscova, aș spune eu, în sensul că a impus un oarecare respect față de actuala guvernare din Republica Moldova.

T.: În opinia dvs., criza energetică, acele negocieri cu partea rusă… cum au fost gestionate de guvernare? S-ar fi putut obține mai mult, un contract cu condiții mai avantajoase? 

R.C.: Din păcate, Moldova a fost traversată de o serie de crize de instabilitate, guverne minoritare, alegeri, care au generat discuții, crize economice care păreau să nu se mai termine și-n acest context era greu ca problema energetică să fie tratată apolitic. Probabil dacă s-ar fi reușit acest lucru, dacă ar fi fost un guvern stabil în ultimii 2 ani, să spunem, problema nu ar fi apărut. De ce ultimii 2 ani? Pentru că în această perioadă s-au întâmplat două lucruri fundamentale în domeniul energiei în Europa – în primul rând – s-a reușit finalizarea proiectului Nord Stream 2 și, în al doilea rând, UE a început să promoveze o agendă a schimbărilor climatice, care a dus la modificarea echilibrului surselor de energie la nivel național și, implicit, a modificat și felul în care statele terțe, cum este Republica Moldova, se raportează la Uniunea Europeană, fiindcă vorbim de rețele de transport transeuropene, care nu pot traversa doar statele membre, ci și statele vecine. Dacă ar fi fost un Guvern stabil, probabil că, această criză a energiei, care nu e doar a Republicii Moldova, ci e una la nivel european, ar fi fost cumva anticipată și cumva s-ar fi reușit intensificarea preocupărilor pentru a avea un flux energetic echilibrat. Dar, repet, cred că în actualul context s-a făcut tot ce s-a putut – în momentul de față există un acord, bun sau rău nu are importanță, ideea este că Republica Moldova e asigurată cât de cât și poate să treacă perioada de iarnă în bune condiții. Sigur, rămâne de văzut în ce măsură consumatorul – ultima verigă de pe lanț, va fi afectată sau nu. Aceasta e o întrebare deschisă, dar, sper eu, acest Guvern cu sprijinul de la Uniunea Europeană (UE), primit exact în acest sens, să direcționeze acești bani strict către consumatorii vulnerabili.

T.: 100 de zile nu e o perioadă mare… dar, totuși, care au fost realizările, pașii concreți ai actualului Guvern, în opinia dvs.?

R.C.: În primul rând, cred că, problema principală a Republicii Moldova era plasarea acestei țări în context internațional. Nu prea se înțelegea ce se întâmplă din punct de vedere politic. A fost o alianță de guvernare, o alianță largă, care a eșuat, au avut loc alegeri, din nou s-au reluat discuțiile, s-a format greu un guvern… Oamenii care studiază Republica Moldova din afară au înțeles greu de ce e nevoie de alegeri anticipate, dacă vor fi sau nu, care va fi rezultatul etc. În momentul de față victoria este clară și e un semnal nu numai pentru Republica Moldova, ci și pentru alte țări – că dacă există suficientă voință, populația poate să sprijine un guvern cu agendă reformistă. Cred că marele avantaj al acestei perioade a fost relansarea Republicii Moldova în orbita actorilor externi, actori care pot influența ce se întâmplă în Republica Moldova. Și cred că vizitele doamnei Maia Sandu în capitalele Uniunii Europene au fost binevenite – ca un semnal politic. Moldova a fost dată drept exemplu în mai multe contexte, chiar și-n SUA, cu referire la stabilitatea de acum.

T.: Cum vedeți relația cu Federația Rusă (FR), guvernarea vorbește despre o relație constructivă… Vi se creează impresia că există o strategie la Chișinău cu referire la această relație sau mai degrabă nu?

R.C.: În principiu un Guvern nu poate să acționeze împotriva propriilor cetățeni, or în prezent în Republica Moldova opiniile sunt foarte împărțite – există o parte importantă a cetățenilor care doresc desprinderea totală de Federația Rusă și calea spre Europa, există o parte care dorește menținerea acestor relații și intensificarea lor. Orice Guvern în Republica Moldova e pus în dilemă – cum anume să împace aceste două orientări, care, după cum vedem, au o pondere uneori egală, uneori diferită, depinde de ce se întâmplă pe arena politică. Și eu cred că din această perspectivă până acum s-a reușit cumva acest echilibru, în sensul că discuțiile cu partea rusă au fost foarte deschise, foarte transparente. Nu a existat, și eu am urmărit cu atenție, vreun subiect care să fi fost tratat în secret și apoi să fi apărut în presă, și apoi să fie înecat, așa cum s-a întâmplat până acum în Republica Moldova. Eu cred că cheia acestei relații este transparența. Republica Moldova nu poate să fie altfel decât transparentă în relația cu Federația Rusă, să spună clar ce dorește și atunci cred că lucrurile se vor rezolva de la sine.

În ceea ce ține conflictul transnistrean, au existat speculații precum că doamna Maia Sandu nu ar avea pe agendă acest conflict, rezolvarea lui pașnică, însă intervențiile domniei sale din ultima perioadă au arătat că există o strategie la Chișinău destul de clară și la Moscova se preferă partenerii care au o opinie foarte clară, decât cei care au opinii foarte divergente. Deci, Republica Moldova poate fi un partener credibil și al UE, și al FR, dacă va ști cum să mențină acest echilibru foarte dificil de realizat.

T.: Care ar fi problemele asupra cărora Guvernul trebuie să se concentreze cel mai mult în următoarea perioadă?

R.C.: Republica Moldova e într-o situație foarte proastă din punct de vedere al resurselor umane care pot susține economia, este statul în care trăiesc puțini cetățeni, o mare parte a acestora trăiesc în întreaga lume și atunci Republica Moldova e obligată să țină o legătură foarte strânsă cu diaspora, să implice diaspora în activități și să determine unii cetățeni moldoveni să se întoarcă în țară. E un lucru greu, dar nu imposibil, pentru că este o criză de personal în toate domeniile și fără oameni nu se poate construi nimic. Aceasta e principala problemă a Republicii Moldova – cum să determine pe proprii cetățeni să nu plece, și cum să-i determine pe cei plecați cel puțin să deschidă afaceri în RM, să țină legăturile și să revină în țară.

T.: Care ar fi nota dumneavoastră de la 1 la 10 pentru activitatea Guvernului în primele 100 de zile?

R.C.: Mi-e greu să dau o notă, pentru că mă raportez la un sistem de clasificare mai exigent în care nu există nota 10, e un sistem în care nota 8 este echivalentul notei 10. Aș acorda nota 8 care înseamnă un bilanț foarte pozitiv, nu aș acorda mai mult de 8 pentru că asta înseamnă o performanță cu totul excepțională. Nu aș acorda niciunei țări din lume 10, pentru că orice guvernare este imperfectă de natura ei. Dar cred că guvernul actual a demonstrat că are capacitate să guverneze în interesul cetățenilor și acest lucru e cel mai important.

T.: Care sunt prognozele dvs. cu privire la viitorul acestui guvern – credeți că va avea mandat complet de 4 ani, or deja vedem o demisie în primele 100 de zile…?!

R.C.: E greu să se facă prognoze, pentru că în politică nu e ca-n meteo, nici măcar despre vreme nu se fac prognoze mai mult de o săptămână, darămite să faci o prognoză pentru 4 ani… Dar, cel mai important este sprijinul majoritar din Parlament și acest sprijin face ca guvernarea să aibă toate șansele să fie stabilă. Asta nu înseamnă că nu vor fi schimbați miniștri, nu înseamnă că structura Guvernului va rămâne aceeași, înseamnă că oricând în orice situație Guvernul se poate baza pe o majoritate în Parlament. Desigur, nici acest lucru nu e garantat 100 la 100, pentru că RM a demonstrat că performează foarte bine la fuga politică de la un partid politic la altul. Dar, în momentul de față cred că avem de-a face cu o majoritate stabilă și nu văd la orizontul de timp – limitat, vreun motiv pentru ca majoritatea aceasta să devină minoritate.

Cristina Gurez