Juristul Sergiu Suharenco, fruntaș al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), e de părere că judecătorii Curții Constituționale nu vor putea neglija voința politică a Parlamentului și vor constata că nu sunt întrunite condițiile de dizolvare a Legislativului, informează TRIBUNA.

În general – a spus el – „exercitarea dreptului de dizolvare a Parlamentului de către Preşedinte este supus unor condiţii constituţionale”.

„Soluţia dizolvării Parlamentului în Republica Moldova este una foarte restrictivă sub aspectul condiţiilor. Aceasta nu poate interveni decât în caz de criză guvernamentală gravă, cerându-se întrunite anumite condiţii speciale, care privesc: consultarea fracțiunilor parlamentare cu scopul de a identifica sprijinul politic al deputaţilor pentru o anumită persoană capabilă să formeze un Guvern care să se bucure de încrederea Parlamentului; neacordarea votului de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 45 zile de la prima solicitare din Parlament, coroborată cu respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Norma constituțională clarifică exhaustiv că „centrul de greutate” al deciziei în procedura de învestire a Guvernului este la Parlament, „organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova” (art. 60 alin. (1) din Constituţie). De aceea, Președintele, Maia Sandu, dincolo de încercările de fentare a Constituției, urma să țină cont în cadrul termenului general de 3 luni și de termenul constituțional pus la dispoziția candidatului desemnat la funcția de Prim-ministru pentru a cere votul de încredere al Parlamentului (15 zile – articolul 98 alin. (2) din Constituție)”, a declarat Suharenco, într-o postare pe Facebook.

Prin urmare – a spus juristul – Maia Sandu era obligată să folosească prestigiul si prerogativa instituțională a Președintelui, nu a unui șef de partid, și să desemneze candidatul la funcția de Prim-ministru în urma consultărilor cu fracțiunile parlamentare până la data de 9 martie 2021.

„Dizolvarea Parlamentului, reglementată expres în art. 85 din Constituţie, nu poate să intervină decât cu respectarea în totalitate a acestor prevederi, ceea ce o face aproape imposibil de realizat atunci când 86 de deputați nu susțin acest deziderat. Totuși, sunt mai mult ca sigur că președinta dacă respecta condiţiile strict determinate de textul constituţional, Înalta Curte avea o marjă discreționară prin care să constate circumstanțele de dizolvare a Parlamentului, iar Președintele Republicii prin analogia dreptului avea termen de cel mult o lună de zile din momentul avizării de către Curtea Constituțională să ia o decizie în acest sens. Or, în condițiile actuale, pentru evitarea unei crize a autorităților statale, determinată de lipsa unui guvern bazat pe încrederea parlamentului și de guvernarea cu titlu provizoriu a unei formaţiuni ministeriale lipsite de legitimitate, Judecătorii Curții nu vor putea neglija voința politică a Parlamentului. În acest sens, este predictibil că Înalta Curte va constata că nu sunt întrunite condițiile de dizolvare a Parlamentului”, a conchis Sergiu Suharenco.

 

Cristina Gurez