Analiză privind criza politică din Republica Moldova: Aparent, oficialii europeni manifestă preferință pentru „politica struțului”

„Turneul lui Charles Michel în țările asociate a început cu Moldova, pe 28 februarie. Deși vizita a fost foarte scurtă, oficialul european a punctat că aceasta este „importantă” (UE, 28 Februarie 2021). Circumstanțele moldovenești demonstrează că deplasarea “fulger” (într-o zi de duminică) a lui Michel a avut o încărcătură politică semnificativă, în mod primordial pentru Președintele Maia Sandu”. Declarația a fost făcută de analistul politic, Dionis Cenușă, într-o analiză publicată pe IPN, informează TRIBUNA.

Potrivit spuselor sale, despre sosirea lui Charles Michel nu s-a anunțat decât aproape de ziua zborului și nu cu mult timp după ce Curtea Constituțională de la Chișinău (23 Februarie, 2021) a declarat „neconstituțională” acțiunea Președintelui Maia Sandu de a numi, repetat, candidatura Nataliei Gavriliță pentru funcția de premier. „Din decizia Curții reiese că majoritatea parlamentară formalizată de către Socialiștii pro-ruși și grupările parlamentare, alcătuite din foști exponenți ai regimului oligarhic (54 de deputați din totalul de 101), nu contravine legii. Prin urmare, candidatura lor la funcția de premier (Mariana Durleșteanu), propusă pe 11 februarie 2021, ar fi conformă. Niciunul din punctele articulate în decizia Curții nu a răsunat convingător pentru Președintele Sandu. În vederea declanșării alegerilor anticipate, oficiul președintelui refuză să îndeplinească decizia Curții, care îndeamnă la reînnoirea consultărilor politice dintre Președinție și Parlament pentru a căuta soluții la criza politică. După demisia din motiv propriu a Premierului Ion Chicu, la finele lui 2020, executivul a devenit incomplet și cu atribuții limitate până la formarea unui nou guvern. În acest fel, președinția și guvernul interimar au competențe reduse, iar parlamentul (votat în 2019) este iremediabil discreditat din cauza faptului că prezintă reminiscența regimului oligarhic”, a menționat Cenușă.

Cercetătorul a adăugat: „Confruntată cu o criză politică și constituțională, Maia Sandu a avut nevoie de o validare externă, pe care Charles Michel a oferit-o la Chișinău. Fără a ține cont de conflictul constituțional, oficialul european a transmis Maiei Sandu o susținere necondiționată. Credibilitatea intențiilor de reformă a Președintelui Sandu pare să depășească orice îngrijorarea minimă la Bruxelles în legătură cu crearea unor precedente, cu riscuri ascunse, pentru stabilitatea politică curentă și viitoare a țării”.

„În comparație cu activismul diplomatic european în privința dialogului politic în Georgia, criza politică moldovenească nu este captată deloc de radarul UE. Aparent, oficialii europeni manifestă preferință pentru „politica struțului”, decât pentru a contribui la readucerea proceselor politice din Moldova în albia constituționalității. Chiar dacă țara are nevoie de reformarea statului de drept și combaterea corupției endemice, destabilizarea politică continuă a țării nu apropie țara de o soluție durabilă. Contrar principiului statului de drept, statuat în Acordul de Asociere și în mecanismul de conditionalitate, UE pare să ignore decizia Curții Constituționale, nerespectată de Președintele Sandu. Parțial, acest lucru se datorează popularității considerabile a Președintelui, care s-a extins și asupra formațiunii sale – Partidul Acțiune și Solidaritate. Pe de altă parte, profilul pro-european și pro-reformă al Maiei Sandu predomină în calculele strategice ale Bruxelles-ului, comparativ cu coruptibilitatea majorității parlamentare și afilierea sa pro-rusă”, a subliniat expertul.
Dionis Cenușă a precizat că, prin tolerarea devierilor de la reguli, protejate în prezent de instituții independente (Curtea Constituțională), UE riscă să încurajează derapaje noi, de către toții actorii politici (non)sistemici, care vor avea loc în numele democrației.

„În timp, dacă asemenea scenarii nu sunt prevenite, traiectoria politică a Maiei Sandu poate căpăta similitudini cu cea a reformatorului pro-occidental Mikhail Saakashvili, ale căror gesturi autoritare au provocat crize politice în anii 2007-2012. Anume pe fundalul acestor crize, la putere a ajuns oligarhul Bidzina Ivanishvili. UE poate ajuta actorii pro-europeni din Moldova să se ghideze de principiile statului de drept, investind în soluții pentru reforme durabile, ce ar preveni restaurarea guvernării forțelor anacronice, oligarhice și/sau pro-ruse”, a conchis el.

Cristina Gurez

Analiză privind criza politică din Republica Moldova: Aparent, oficialii europeni manifestă preferință pentru „politica struțului”

Comentarii

Top știri

Sondaj

Igor Dodon

Vadim Ceban

Igor Roșca

Igor Dodon