[ X ]
[ X ]
Important28 Februarie 2021 10:00

TOP-5 hotărâri ale Curții Constituționale în cazuri de mare rezonanță din ultimul an

Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CCM), în ultimele 12 luni, a pronunțat mai multe hotărâri în cazuri de mare rezonanță, care au venit în calitate de răspunsuri ce au pus punct dezbaterilor aprinse și diverselor scenarii. În acest sens, TRIBUNA a elaborat un clasament al celor mai sonore, care au stârnit multe reacții – 5 hotărâri, din perioada februarie 2020 – februarie 2021.

  1. Caz: Decretul Președintelui privind funcția de Prim-ministru

Cea mai recentă decizie a Curții Constituționale este tema dezbaterilor și opiniilor deja de câteva zile și, se pare că, comentariile pe marginea hotărârii și acțiunilor ulterioare ale clasei politice nu vor înceta prea curând. Curtea Constituțională, la 23 februarie 2021, urmare a unei sesizări depusă de deputați socialiști, a declarat neconstituțional decretul Președintelui Maia Sandu prin care Natalia Gavrilița a fost desemnată candidat la funcția de Premier pentru a doua oară. De asemenea, Curtea, pentru a se evita un blocaj instituțional cauzat de lipsa unui dialog bazat pe respect și diligență între Președintele Republicii și Parlament, a considerat necesar ca părțile să recurgă la noi consultări, care să respecte Constituția și care să fie conforme cu jurisprudența Curții.

  1. Caz: Posibilitatea de autodizolvare a Parlamentului

Curtea Constituțional, la 18 ianuarie 2021, a pus punct dezbaterilor intense din societate privind posibilitatea de autodizolvare a Parlamentului, urmare a unei sesizări depusă de Partidul Acțiune și Solidaritate, pe care Curtea a declarat-o inadmisibilă. Magistrații au notat existența Hotărârii Curții nr. 31 din 10 noiembrie 1997, al cărei dispozitiv prevede, între altele, că „dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova înainte de expirarea termenului de patru ani este posibilă numai în condițiile prevăzute la articolul 85 din Constituția Republicii Moldova”. De fapt, prin această Hotărâre, Curtea a pus în aplicare regula potrivit căreia textele clare nu trebuie interpretate. Articolul 85 din Constituție prevede două cazuri clare de dizolvare a Parlamentului: imposibilitatea formării Guvernului și blocarea procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni.

  1. Caz: Rolul Președintelui în desemnarea candidatului la Premier

O altă hotărâre a Înaltei Curți, la care deseori se face referire, mai ales în această perioadă, este cea din 6 august 2020, când, urmare a unei sesizări depusă de Platforma DA, Curtea s-a expus cu privire la rolul Președintelui în cadrul procedurii de desemnare a candidatului pentru funcția de Prim-ministru. Curtea Constituțională a pronunțat dispozitivul hotărârii pentru interpretarea articolelor 89, 91 și 98 alin. (1) din Constituție. Sesizarea a fost admisă parțial. În fapt, Curtea a comunicat obligația șefului statului de a desemna în funcția de Prim-ministru candidatul propus Președintelui de o majoritate parlamentară formalizată, iar dacă refuză desemnarea – poate fi suspendat din funcție și demis.

  1. Caz: Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova

Curtea Constituțională, la 21 ianuarie 2021, a pronunțat Hotărârea nr. 4 pentru controlul constituționalității Legii nr. 234 din 16 decembrie 2020 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova (sesizările nr. 207a/2020 și nr. 213a/2020)Curtea a admis sesizările depuse de Octavian Țîcu, Dinu Plîngău și Maria Ciobanu, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, și a declarat neconstituțională Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, care a fost votată în Parlament de Partidul Socialiștilor, Partidul „Șor” și Platforma „Pentru Moldova”.

  1. Caz: Legea partidelor politice

O altă hotărâre care a adus schimbări pentru politicieni și potențiali/viitori politicieni este cea din 26 februarie 2020, când Curtea Constituțională a declarat neconstituţional textul: „al căror număr nu poate fi mai mic de patru mii”, dar și textul care spune că „la momentul constituirii partidului, membrii acestuia trebuie să fie domiciliaţi în cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea din Republica Moldova, dar nu mai puţin de 120 de membri în fiecare din unităţile administrativ-teritoriale menţionate” – din Legea privind partidele politice. Hotărârea a dus la revizuirea Legii privind partidele politice. Curtea a pronunțat decizia după ce a examinat o sesizare a unui grup care a depus mai multe cereri pentru înregistrarea Partidului Politic „Pentru Oameni, Natură şi Animale”.

Sondaj

  • Ce așteptați cel mai mult în 2021?

    View Results

    Loading ... Loading ...