Interviu cu Zinaida Greceanîi, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, pentru „Almanah Politic-2020”

Doamna Greceanîi, cum a fost anul 2020 pentru Parlamentul Republicii Moldova?

Ca pentru întreaga țară, a fost foarte dificil. Acest lucru s-a datorat nu numai crizei provocate de pandemia de coronavirus, ci și celei mai grave secete din ultimii ani, precum și încercării unor partide de a provoca demisia Guvernului condus de Ion Chicu și de a desfășura alegeri anticipate. Parlamentul a fost febril tot anul, în așteptarea nu atât a alegerilor prezidențiale, cât a alegerilor parlamentare anticipate.

Deși, în mare parte, în această situație dificilă ne-am fi putut aștepta și baza pe eforturile comune ale tuturor forțelor politice pentru a depăși criza. Cu toate acestea, unii politicieni s-au dovedit a fi atât de cinici încât au decis să utilizeze această situație critică pentru țară și oameni pentru a-și promova restrânsele interese de partid.

Anul acesta am observat un fenomen atât de rușinos pentru parlamentarismul moldovenesc, cum ar fi coruperea deputaților și transferul lor de la o fracțiune la alta. În acest sens, la 11 iunie, Parlamentul a fost obligat să adopte o declarație prin care să condamne traseismul și corupția politică în Parlament.

Și vedem la sfârșitul anului cum politicienii sunt indiferenți față de viața oamenilor, momindu-i în piață, unde riscă să se îmbolnăvească de coronavirus, numai pentru a-și îndeplini dorințele. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care sistemul medical se sufocă deja din cauza afluxului de pacienți grav bolnavi.

Mai mult, toate aceste proteste nu au sens într-un mediu în care partidele care au adus oamenii la proteste la sfârșitul anului, și în special partidul Maiei Sandu, pot organiza alegeri anticipate dacă urmează pașii legali într-un mod civilizat.

În ce măsură aţi reuşit să realizaţi agenda parlamentară prevăzută pentru 2020?

În pofida crizei politice și a „statutului neactiv” al partidelor independente, am reușit să îndeplinim aproape complet agenda parlamentară, adaptată conform acțiunilor necesare în legătură cu pandemia, necesitatea de a sprijini sistemul de sănătate, educație și, în special, lucrătorii medicali, profesorii, precum și categoriile social-vulnerabile ale populației, cetățenii care și-au pierdut locurile de muncă, precum și asigurarea sprijinului businessului și agricultorilor – de asemenea,  în legătură cu seceta din acest an. Prioritățile inițiale ale Parlamentului, anunțate la începutul anului, chiar înainte de a se afla despre începutul pandemiei din țara noastră, au fost parțial implementate. Vorbim despre introducerea în acest an a programelor naționale ce vizează dezvoltarea infrastructurii satelor moldovenești și îmbunătățirea calității vieții sătenilor: asigurarea cu apă, iluminatul stradal, colectarea deșeurilor și lichidarea gunoiștilor neautorizate, precum și gazificarea satelor.

Cum aţi califica climatul de lucru în Parlament în 2020?

Au existat perioade în care Parlamentul a evaluat situația și a lucrat productiv. Totuși, ne-am confruntat și cu iresponsabilitatea și inconsecvența fracțiunilor independente, care în cele mai acute situații au început să împiedice adoptarea deciziilor care sunt cele mai importante pentru țară.

O mare greșeală, consider că, a fost rezistența și, în cele din urmă, refuzul de a aloca creditul rusesc foarte favorabil pentru țara noastră, decizie ce a fost aprobată de Guvernul Federației Ruse la 10 aprilie. Oponenții împrumutului rusesc sperau că Guvernul nu va fi capabil să plătească salarii, pensii și alte alocații și, pe fondul acestei nemulțumiri, vor ajunge la putere. Cu toate acestea, Guvernul a rezistat activității complicate din acest an și, cred, a făcut față sarcinii sale de a lichida consecințele crizei provocate de coronavirus.

Chiar și în pofida faptului că, în iulie, unele fracțiuni și grupuri au sabotat o ședință a Parlamentului, Guvernul și-a asumat responsabilitatea pentru o serie de legi care prevedeau majorarea salariilor medicilor, alocarea de fonduri suplimentare pentru agricultori și plata de 700 de lei pensionarilor. Și la sfârșitul anului au încercat să perturbe ședințele la care au fost adoptate proiectul de politică bugetară și fiscală, bugetul de stat, bugetele asigurărilor sociale și de sănătate.

În ansamblu, desigur, putem spune că Parlamentul acesta s-a dovedit a nu fi funcțional. Din păcate, ca urmare a corupției politice, a iresponsabilității unor politicieni, astăzi Legislativul nu corespunde alegerii cetățenilor făcute de aceștia pe 24 februarie 2019 și trebuie dizolvat. Cu toate acestea, consider că dizolvarea Parlamentului trebuie să aibă loc exclusiv conform legii.

Țara noastră este deja obosită de destabilizarea situației și de „revoluții”, mai ales în timpul pandemiei, când sistemul medical se sufocă de afluxul de bolnavi. În aceste condiții, politicienii nu trebuie să se gândească la satisfacerea ambițiilor lor, ci mai presus de toate la siguranța și bunăstarea cetățenilor. Există un mod civilizat de a dizolva Parlamentul și de a organiza alegeri anticipate și trebuie să îl urmăm. Cu atât mai mult că, cel mai mare partid din Parlament – Partidul Socialiștilor, cât și actualul Președinte (la momentul realizării interviului – n.r.), Igor Dodon, sunt de acord cu acest lucru.

Ce puteţi spune despre colaborarea cu Guvernul în acest an?

Anul acesta s-a creat o situație unică, atunci când cele mai importante puteri legislative și executive – Parlamentul, Președintele și Guvernul – au lucrat la unison. A fost introdusă practica ședințelor săptămânale ale conducerii țării, ceea ce a făcut posibilă planificarea și coordonarea acțiunilor, ce au avut un impact pozitiv asupra eficacității acțiunilor noastre.

Majoritatea parlamentară, Președintele țării, Igor Dodon, a susținut Guvernul pe tot parcursul acestui an dificil, deoarece era necesar să acționăm prompt și consecvent. În special, Guvernul a fost obligat să-și asume responsabilitatea pentru pachetul de măsuri luate în timpul stării de urgență în care se află Moldova, menite să ofere asistență cetățenilor țării noastre, întreprinderilor mici și mijlocii.

Cred că, această practică de coordonare și cooperare este justificată și ar trebui continuată.

În ce măsură Parlamentul a făcut uz de funcţia sa de exercitare a controlului parlamentar?

Regulamentul Parlamentului prevede că fiecare deputat poate adresa întrebări membrilor Guvernului sau conducătorilor altor autorităţi ale administraţiei publice. Ultima oră de lucru a Parlamentului în fiecare zi de joi, cu excepţia ultimei joi din lună, este consacrată întrebărilor. În prima sesiune a anului 2020, deputații au solicitat aproape 50 de întrebări și interpelări, adresate Guvernului sau conducătorilor altor autorităţi ale administraţiei publice. Totodată, în prima jumătate a anului au fost depuse 5 moțiuni, dintre care 4 moțiuni au intrat în procedură legislativă, iar una nu a fost admisă. Recent, o altă moțiune simplă  – împotriva MAI – nu a fost dezbătută, din lipsă de cvorum.

Pe parcursul anului, în cadrul comisiilor permanente au loc audieri ale rapoartelor privind controlul parlamentar asupra legilor adoptate, iar Comisia de control a finanțelor publice sistematic examinează rapoartele Curții de Conturi privind auditul extern al autorităţilor administraţiei publice. De asemenea, aproape 30 de rapoarte cu privire la activitatea instituțiilor de stat au fost sau sunt în curs de examinare.

Consider că, parlamentarii trebuie să profite mai activ de funcția controlului parlamentar. Or, controlul parlamentar reprezintă un instrument fiabil pentru consolidarea democrației, pentru creșterea responsabilității și eficienței instituțiilor guvernamentale din țară.

Cum se prezintă lucrurile din punct de vedere al colaborării externe în 2020? A fost afectată diplomaţia parlamentară de pandemie?

Desigur, pandemia a afectat diplomația parlamentară, dar nu a anulat-o. Majoritatea întrevederilor și evenimentelor internaționale au avut loc online. Apropo, Parlamentul a economisit fonduri semnificative prin reducerea costurilor de deplasare pentru deputați.

Dacă vorbim despre evenimentele în sine, pe 27 noiembrie, am participat la o ședință a Consiliului Adunării Interparlamentare a Comunității Statelor Independente (AIP CSI) și apoi – la cea de-a 51-a ședință plenară a Adunării Interparlamentare CSI, care a avut loc online.

În august, am participat, la fel – online, la cel de-al 13-lea Summit al femeilor Președinți de Parlament și la a 5-a Conferință Mondială a Președinților de Parlamente.

Au existat și alte forumuri internaționale și întrevederi online, în cadrul cărora am participat atât eu, cât și colegii mei deputați.

Dar au existat și vizite internaționale importante în țara noastră. Așadar, anul acesta, pentru prima dată, la invitația mea, Președintele Uniunii Interparlamentare (UIP), Gabriela Cuevas Barron a vizitat țara noastră.

Care a fost în 2020 relaţia cu structurile de stat ce raportează Parlamentului?

La începutul sesiunii de primăvară-vară, în calitate de Președinte al Parlamentului, am desfășurat întrevederi cu șefii sau reprezentanții tuturor instituțiilor care raportează Parlamentului. Având scopul de a identifica problemele și prioritățile pe termen mediu, discuțiile cu Speakerul în acest format au avut loc în premieră și au fost apreciate de conducătorii subdiviziunilor respective. Scopul meu a fost să aflu din primă sursă despre starea lucrurilor din instituțiile subordonate Legislativului, dar informații complete, bineînțeles, se conțin în rapoartele anuale ale acestora, care sunt prezentate în Parlament, inclusiv în plen, și care sunt publicate pe site-ul nostru.

Ce priorităţi aveţi pentru 2021?

Principala prioritate pentru 2021, cred, va fi lichidarea consecințelor crizei cauzate de pandemia de coronavirus, redresarea economică, sprijinul pentru întreprinderi și sectorul agricol. Susținerea socială a cetățenilor și îmbunătățirea legislației în acest domeniu vor fi foarte importante. Dar, toate acestea vor fi posibile menținând stabilitatea. Având în vedere posibilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate în 2021, va fi foarte importantă evitarea destabilizării situației, cu atât mai mult „revoluțiile”.