[ X ]
[ X ]
Important12 Februarie 2021 08:00

Sergiu Sîrbu - reacție la declarațiile Maiei Sandu: Deci, eu, în calitate de traseist cu experiență...

“Prieteni, președintele Maia Sandu a refuzat să respecte Legea Supremă și să desemneze candidatul pentru funcția de premier, susținut de o majoritate calificată formalizată, din mai multe argumente care pot fi politice, subiective, pot fi de care vreți numai juridice și constituționale nu pot fi”. Declarația a fost făcută de deputatul Sergiu Sîrbu, informează TRIBUNA.

Pe lângă unele bănuieli, care nu au nimic cu realitatea – a menționat el – șeful statului a spus că refuzul său este motivat inclusiv de fenomenul traseismului din Parlament.

“Deci, eu, în calitate de traseist cu experiență, calificativ pe care mi l-am atribuit în mod ironic, consider exclusiv traseismul drept o necesitate impusă de realitățile politice și maturitatea clasei politice din țară, și declar următoarele:

În actualul Parlament sunt mai mult de jumătate dintre deputați care, la un moment dat, și-au schimbat cel puțin o dată afilierea politică. Este un fenomen care nu denotă altceva decât slăbiciunea instituțională a pluripartitismului din țara noastră, dar și slăbiciunea liderilor de partid care, uneori, reușesc să-și schimbe viziunile mai des decât ciorapii. Desigur, acesta este un fenomen regretabil, doar că nu poate fi imputat celor care au decis să devină liberi față de mofturile și capriciile liderilor de partide.

În ceea ce mă privește, am fost nevoit să mă detașez de liderii de partid în momentul în care am constatat că aceștia au uitat de interesele oamenilor și de propriile promisiuni. Eu, însă, nu pot să-mi uit angajamentele și continuu să muncesc pentru cetățeni.

De menționat faptul că acest fenomen este caracteristic tuturor Parlamentelor de la independență încoace. Motivele pot fi diferite. Eu vorbesc de mine și de colegii mei.

Datorită unor astfel de transfugi ca noi, însă, a fost obținută liberalizarea regimului de vize cu UE. Datorită unor transfugi ca noi, s-a votat Acordul de Asociere cu UE. Datorită nouă s-au realizat o serie de reforme, care au dus la majorări de pensii, salarii, proiecte de infrastructură etc.

Acest fenomen nu este specific doar Republicii Moldova. În practica internațională sunt exemple de traseiști vestiți precum:

– Winston Churchill. De trei ori a schimbat afilierea politică. A părăsit Partidul Conservator, a aderat la Partidul Liberal, apoi a revenit în Partidul Conservator;

–  Ronald Reagan. A fost membru și activist al Partidului Democrat, dar mai târziu și-a schimbat viziunile și a aderat la Partidul Republican;

– Stjepan Mesic, președintele Croației. A fost membru a patru partide politice (Liga Comunistă Croată, Uniunea Democrată Croată, Democrații Croați Independenți, Partidul Populari Croat);

– Kubilay Uygun. Politician și deputat turc în perioada 1995-1999. A schimbat de șase ori afilierea politică, iar, la final, a rămas independent.

Dacă e să ne referim la aspectul juridic, care a fost ignorat astăzi de Maia Sandu, le-aș sugera consilierilor ei să-i citească următoarele pasaje din jurisprudența Curții Constituționale (HCC nr. 8/2012 și HCC nr. 32/2015):

„34. În viziunea Curţii, mandatul de parlamentar exprimă relaţia parlamentarului cu întregul popor, în serviciul căruia este, nu numai cu alegătorii care l-au votat, deşi aceştia beneficiază de prezenţa parlamentarului în virtutea obligaţiei sale de a ţine legătura cu alegătorii. Astfel, sintagma “a fi în serviciul poporului” de la articolul 68 alin.(1) din Constituţie înseamnă că, din momentul alegerii şi până la încetarea mandatului, fiecare deputat devine reprezentantul poporului în integralitatea sa şi are drept misiune să servească interesului comun, cel al poporului, şi nu doar partidului din care provine. […]

35. În definirea acestor interese, opţiunea parlamentarului este liberă, chiar dacă el face parte dintr-un partid pe care îl reprezintă în Parlament. În conformitate cu articolul 2 alin.(2) din Constituţie, nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. În acest sens, principiile fundamentale ale statului de drept trebuie respectate cu sfinţenie pentru a se obstacula tentaţia pe care ar putea-o avea unul sau mai multe partide politice, devenite majoritare în Parlament, de a-şi transforma “aleşii” în “activişti ai partidului” sau structurile administraţiei publice centrale sau locale în “organe de partid”, centrale sau locale. […]

43. Astfel, deoarece nu sunt reprezentanţii unei fracţiuni a populaţiei, parlamentarii nu pot fi apărătorii unor interese particulare, ei sunt absolut liberi în exercitarea mandatului lor şi nu au obligaţia de a îndeplini angajamentele pe care şi le-ar fi putut asuma înaintea alegerii sau eventualele instrucţiuni din partea alegătorilor formulate pe parcursul mandatului. Aleşii nu au obligaţia legală să-şi susţină partidul sau deciziile grupului lor în cadrul Parlamentului.”

„103. În contextul celor expuse, Curtea subliniază că, în virtutea mandatului reprezentativ, deputatul, odată intrat în exerciţiul mandatului, nu mai are obligaţia legală de a-şi susţine partidul sau deciziile fracţiunii sale în cadrul forului legislativ.

104. Astfel, prin prisma principiilor constituţionale care resping orice formă de mandat imperativ, deputatului nu-i este interzisă schimbarea opţiunii şi afilierii politice.”

Iată ce spune Comisia de la Veneția în acest sens. Raportul CDL-AD(2009)027:

 “[…] Comisia de la Veneţia nu a încetat de a susţine că pierderea calităţii de reprezentant, din cauza schimbării afiliaţiei politice este contrară principiului mandatului liber şi independent. Cu toate că scopul urmărit prin acest tip de măsuri poate fi considerat ca fiind oarecum justificat, principiul constituţional fundamental care interzice mandatul imperativ sau alte practici similare vizând privarea unui reprezentant de mandatul său, trebuie să prevaleze ca o piatră de temelie a constituţionalismului democratic european.”

Apropo, Maia Sandu, care a fost membru a cel puțin două partide politice, se consideră traseist politic?

Desigur, întrebarea e retorică…”, a declarat Sîrbu.

Cristina Gurez 

Sondaj

  • Ce așteptați cel mai mult în 2021?

    View Results

    Loading ... Loading ...