[ X ]
Comentarii19 Noiembrie 2020 07:00

(COMENTARIU) Moldova post electorală: ce avem, ce am fi putut avea şi ce putem avea

Alegerile au trecut şi în Moldova, contrar prezicerilor unor analişti şi a unor politicieni, e linişte şi stabilitate. Dacă în alegerile prezidenţiale ar fi învins Igor Dodon, cu siguranţă, minimum Chişinăul, dacă nu toată ţara ar fi amintit de un butoi cu pulbere gata să sară în aer în orice moment. Liderii opoziţiei nici nu ascundeau că se pregătesc de proteste după alegeri şi vorbeau deschis despre faptul că alegerile vor fi fraudate. Pe de altă parte, chiar şi după victoria Maiei Sandu, pericolul unor tensionări de situaţie rămânea unul destul de mare. Or, socialiştii, la rândul lor, vorbeau despre încălcări în cadrul procesului de votare peste hotare, dar şi despre obstrucţionarea dreptului la vot al cetăţenilor din stânga Nistrului. Acestea puteau servi drept motive ca ei să-şi scoată susţinătorii în stradă. Însă, a doua zi după alegeri, Igor Dodon şi-a chemat susţinătorii la calm, transmiţându-le un mesaj clar că stabilitatea e ceea ce contează în situaţia în care s-a ajuns.

Într-adevăr, stabilitatea e ceea de ce are cel mai mult nevoie Moldova acum. Afectată puternic de pandemie, cu o economie care abia de rezistă ca urmare a celor ce s-au întâmplat în dificilul an 2020, slăbită vizibil de campania electorală a alegerilor prezidenţiale, Moldova este extrem de vulnerabilă. Eventualele tensiuni din perioada post electorală i-ar fi fost fatale. Dar, riscurile încă nu au trecut, iar deciziile ce le vor lua unii politicieni pot juca un rol important în ceea ce ţine de asigurarea stabilităţii în continuare. Şi nu cred că voi greşi dacă voi spune că de stabilitatea din continuare sunt responsabili în egală măsură şi Igor Dodon, şi Maia Sandu. Desigur, şi altor lideri şi partide le revine o parte din responsabilitate în acest sens, dar aceasta e cu mult mai mică decât cea care revine actualului Preşedinte al RM şi Preşedintelui ales. În perioada imediat următoare, ambii vor avea de trecut câte un test serios, care va arăta care dintre ei şi în ce măsură poate pune interesul ţării mai presus decât cel personal sau de partid.

Testul lui Igor Dodon: Actualul Preşedinte trebuie să renunţe la ideea de a veni în funcţia de Prim-ministru, dacă are aşa proiect în plan. Nu ştim dacă el are cu adevărat această intenţie, dar despre respectivul scenariu scrie presa şi se fac şi anumite declaraţii. Desigur, Igor Dodon poate găsi numărul necesar de voturi pentru a deveni Premier, dar aceasta îi poate determina pe oponenţii săi să îşi scoată susţinătorii în stradă. Iar eventualele proteste pot compromite stabilitatea politică din Republica Moldova, ceea ce, după cum scriam mai sus, poate fi o lovitură fatală aplicată ţării. Igor Dodon trebuie acum să preia conducerea PSRM şi, din postura de lider al partidului cu cea mai mare prezenţă parlamentară, să facă tot posibilul pentru a asigura ţara cu stabilitate. Dacă va face acest pas înapoi, cu siguranţă el va fi apreciat de către cetăţeni la justa valoare. Igor Dodon a optat, imediat după alegerile prezidenţiale, pentru stabilitate şi acest lucru trebuie apreciat. Rămâne să vedem dacă va opta pentru stabilitate şi în continuare.

Testul Maiei Sandu: Preşedintele ales trebuie să renunţe la ideea de dizolvare imediată a Parlamentului. O nouă campanie electorală va arunca ţara în haos, nu va permite să se ia acel minim set de măsuri necesare pentru stabilizarea situaţiei economice şi pentru preluarea a unui minim control asupra pandemiei. Da, tentaţia Maiei Sandu de a organiza alegeri parlamentare anticipate e mare şi ea înţelege că un moment mai potrivit pentru partidul său nu poate fi. Acum este euforia de după prezidenţiale, dar peste jumătate de an, un an sau doi ea va dispărea şi ratingul Maiei Sandu va scădea dramatic. Exemplele lui Vladimir Zelenski şi Nikol Pashinyan sunt cât se poate de relevante în acest sens. În lumina celor menţionate, testul pe care va trebui să-l treacă Maia Sandu va fi unul destul de interesant şi va permite de făcut anumite concluzii.

Dacă totuşi Maia Sandu va opta şi în continuare pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate, atunci ele ar trebui să aibă loc nu mai degrabă de a doua jumătate a anului viitor. Trebuie oferit măcar un scurt răgaz pentru a pune la punct cele mai arzătoare probleme. Cu atât mai mult că eventualele alegeri parlamentare anticipate pot avea rezultate surprinzătoare. Posibil, PAS-ul Maiei Sandu şi va fi unicul partid de dreapta în viitorul Parlament, posibil îşi va dubla numărul de deputaţi sau aproape îl va tripla, dar şansele de a obţine majoritatea de unul singur sunt aproape egale cu zero. Or, în cele 57% acumulate de Maia Sandu în turul doi se regăsesc şi susţinători ai lui Renato Usatîi, şi ai lui Andrei Năstase, şi ai partidelor unioniste, care, la parlamentare, vor vota altfel decât la prezidenţiale. Iar în afară de PAS, în viitorul Parlament, vor accede, cel mai probabil, doar PSRM, PN şi PŞ. Cine cu cine se va uni în acest caz pentru a asigura guvernarea RM? Ce se va alege din rezultatul alegerilor prezidenţiale? Sunt întrebări la care trebuie să găsească răspuns toţi acei ce-şi doresc parlamentare anticipate.

Vor trece testele menţionate Igor Dodon şi Maia Sandu? Nu ştiu. Vom vedea…

Dumitru Spătaru

Alte știri la rubrica

Sondaj

  • Ce așteptări aveți de la Președintele RM?

    View Results

    Loading ... Loading ...