[ X ]
[ X ]
[ X ]
[ X ]
[ X ]
Important23 Septembrie 2020 07:00

(INTERVIU) Corneliu Groza: Dacă situația se va agrava, putem asista la restricții mai severe, care inevitabil vor duce la o diminuare a mobilității cetățenilor

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, generalul Corneliu Groza, Șef al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), a vorbit despre situația la moment din cadrul instituției, cu ce probleme se confruntă cel mai des polițiștii de frontieră în contextul situației legate de pandemie, care au fost cele mai importante realizări în primele 8 luni ale lui 2020, dar și despre alte aspecte importante.

T.: Dle general, vedem că, după ridicarea stării de urgență, se atestă o înviorare a activităților legate de traversarea frontierei de stat. Ce arată datele statistice în acest sens si ce tendințe se prefigurează?

C.G.: Este un lucru firesc că după slăbirea treptată a restricțiilor – atât în Republica Moldova, dar și în alte state, legate de pandemie, populația a căutat să reia modul obișnuit de viață. La acest capitol aș putea să remarc că pentru perioada lunilor ianuarie-septembrie ale anului curent, frontiera de stat a Republicii Moldova a fost traversată de aproximativ 4,7 mil. persoane și 1,3 mil. mijloace de transport, fapt ce relevă o scădere de aproximativ 4 ori față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cât ține de prognoze, consider că – atât timp cât în majoritatea statelor, inclusiv Republica Moldova, vor fi înregistrate date în creștere cu privire la infectări, acestea vor menține restricțiile cu privire la mobilitate și respectiv și fluxul va fi într-o creștere, dar nesemnificativă.

În același timp, dacă situația se va agrava, putem asista la restricții mai severe, care inevitabil vor duce la o diminuare a mobilității cetățenilor.

T.: Raportat la perioada de până la starea de urgență, care e situația ce se înregistrează la moment?

C.G.: Conform datelor deținute de către Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, zilnic numărul persoanelor care traversează frontiera de stat constituie aproximativ 13-14 mii persoane, iar comparativ cu perioada similară a anului precedent – această cifră este de 4,5 ore mai mică.

Cu referire la dinamica de după ridicarea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, indicatorii fluxului de persoane și mijloace de transport au înregistrat creșteri lunare nesemnificative, care se mențin și la ziua de astăzi.

Cu certitudine că, situația pandemică și măsurile restrictive adoptate la nivel mondial au făcut ca mobilitatea persoanelor și bunurilor să scadă semnificativ, chiar dacă, începând cu lunile mai-iunie, aceasta a început să cunoască o mică înviorare.

T.: Cu ce probleme se confruntă cel mai des polițiștii de frontieră în contextul situației legate de pandemie?

C.G.: Luând în calcul analizele efectuate până la moment, nu aș spune că sunt anumite probleme în a gestiona situația legată de pandemie. În același timp, atestăm disconfortul emoțional, dar și fizic, la care colegii sunt expuși. Spre exemplu, majoritatea dintre ei au familii cu copii, părinți și bunei, care îi așteaptă, iar gândul că poți duce acasă la cei dragi acest virus te macină continuu.

Adițional, în perioada caniculară, obișnuiți a purta o ținută de serviciu confortabilă, am fost nevoiți să o schimbăm pe costume speciale, mănuși, măști, viziere, care te sufocă. Cred că fiecare înțelege cum e să stai ore în șir cu masca pe față, nemaivorbind despre celelalte mijloace de protecție.

În același timp, desigur că se atestă și situații mai încordate în partea ce ține de relaționarea cu cetățenii care traversează frontiera de stat, or fiecare trebuie să respecte un șir de cerințe legale, indiferent – impuse de statul din care pleacă, de cel care-l tranzitează sau în care vrea să ajungă, cum ar fi autoizolarea, restricții de călătorie, puncte de trecere închise traficului, itinerare prestabilite, costuri suportate pentru teste și alte nevoi – desigur că, cetățenii nu mai vin în punctele de trecere binedispuși, fapt ce poate genera anumite situații tensionate, iar noi depunem efortul maxim pentru a procesa fiecare cetățean într-un regim accelerat, pentru a minimiza acest disconfort creat de pandemie.

T.: Pe ce dimensiuni în activitatea Poliției de Frontieră atestați cele mai mari schimbări în contextul pandemiei?

C.G.: Desigur că, cele mai mari schimbări au intervenit pe procesele de bază instituționale, cum ar fi controlul la trecerea frontierei și supraveghere acesteia. Astfel că, în premieră, condiționați de pandemie, am fost nevoiți de comun cu colegii din statele vecine, cu agențiile responsabile naționale, să sistăm activitatea punctelor de trecere, să remodelăm sistemul de control al frontierei, să implementăm prevederile Regulamentului sanitar internațional în deplină măsură, dar și alte activități ce țin de administrarea generală a instituției de frontieră.

Aici mă refer la întreprinderea unui set de măsuri care au contribuit la diminuarea probabilității infectării în masă a angajaților, purtarea discuțiilor cu partenerii internaționali, dar și prin redistribuirea mijloacelor financiare la nivel instituțional pentru a asigura polițiștii de frontieră cu mijloace de protecție individuală, dar și dotarea punctelor de trecere cu necesarul minim în scopul creării condițiilor sigure de traversare a frontierei de către cetățeni.

Provocările cele mai mari au fost la început de an, când existau mai multe incertitudini vis-a-vis de COVID-19 și prognozele aferente acestei pandemii, mai cu seamă când bugetul Poliției de Frontieră era aprobat. A fost nevoie în tempo rapid să ne revizuim forțele și mijloacele, pentru a nu eșua pe nicio dimensiune a activității gestionate de instituție. Orientarea rapidă la începutul pandemiei, dar și lucrul, uneori peste programul obișnuit de muncă, ne-a permis să gestionăm ulterior procese mai complexe cu cheltuieli mici, atât financiare, cât și umane.

T.: Suntem în a noua luna a anului 2020. Putem deja face unele concluzii și comparații cu anul 2019 la capitolul principalii indicatori de activitate?

C.G.: Pe lângă indicatorii aferenți fluxului de persoane și mijloace de transport la care am făcut referire mai sus, ceilalți indicatori au fost și ei afectați de situația pandemică, or o mare parte a acestora ține anume de activitatea realizată în punctele de trecere a frontierei, și respectiv, odată ce fluxul s-a micșorat simțitor, era evident că și indicatorii să coboare sub nivelul datelor înregistrate în anul precedent.

În același timp, este clar că și grupările criminale s-au reorientat pe activități care ar presupune tentative de ocolire a punctelor de trecere, sau pe activități ilegale de transport ilicit de pasageri, mai cu seama în perioada când au fost sistate cursele internaționale.

Per general, în perioada analizată au fost documentate 3362 fapte ilicite la frontiera de stat (în 2019 – 4208), cu implicarea a 4333 de persoane (în 2019 – 4582), fiind aplicate amenzi în sumă de 4 029 100 lei și încasată suma de 1 596 900 lei până la momentul actual.

Cu referire la evoluția fenomenului infracțional, în perioada lunilor ianuarie – septembrie 2020, de către subdiviziunile specializate ale Poliției de Frontieră au fost pornite 426 cauze penale, fiind atestată o majorare cu 32,7%, în raport cu perioada similară a anului 2019, unde au fost pornite 321 de cauze penale.

Clasificând fonul infracțional după genuri de infracțiuni, constatăm că, în perioada vizată, au fost pornite cauze penale pe următoarele genuri de infracțiuni:

  • 219 – trecere ilegală a frontierei de stat;
  • 16 – organizarea migrației ilegale;
  • 8 – trafic de ființe umane;
  • 6 – traficul ilicit cu droguri,
  • 3 – proxenetismul;
  • 2 – scoaterea copiilor din țară;
  • 2 – contrabanda (în anul 2019 – 2 cauze penale),
  • 170 – alte infracțiuni (furt, escrocherie, confecționarea și deținerea documentelor false, falsificarea elementelor de identificare ale autovehiculelor, circulația ilicită a drogurilor și substanțelor psihotrope, arme și muniții etc.).

De asemenea, în vederea combaterii fenomenului infracţional la frontiera de stat, Poliția de Frontieră a fost implicată în organizarea și desfășurarea a 8 operațiuni tematice, în cadrul cărora a fost contracarată activitatea infracțională a mai multor grupări criminale și reținute bunuri materiale care au fost introduse ilegal în Republica Moldova.

Cu referire la numărul neautorizărilor privind traversarea frontierei de stat, pot menționa ca au fost înregistrate 2 958 de neautorizări, dintre care 1 250 neautorizări – pentru persoane și 1 708 neautorizări pentru unitățile de transport.

T.: Care, in opinia Dvs., au fost cele mai importante realizări ale Poliției de Frontieră in primele 8 luni ale lui 2020?

C.G.: În primul rând, împreună cu echipa pe care o reprezint, consider că am făcut față, într-o maniera exemplară, provocărilor aduse de COVID-19. Aici mă refer la: asigurarea personalului cu mijloace de protecție și instruirea acestuia privind modul de exercitare a atribuțiilor de serviciu în existența pericolului de contaminarea cu COVID-19; monitorizarea situației pandemice 24/24 și asigurarea măsurilor ce se impuneau în implementarea reglementărilor aferente combaterii răspândirii Covid-19, inclusiv prin sistarea activității punctelor de trecere a frontierei cu Ucraina și România; Stabilirea, în cadrul punctelor de trecere rămase active, a procedurilor speciale de lucru cu călătorii, amenajarea locurilor speciale pentru efectuarea termometriei, izolării (după caz) și completării actelor necesare pentru traversarea frontierei de stat (fișe epidemiologice); Informarea persoanelor, atât în localitățile ce sunt situate în zona de frontieră, cât și a celor care traversează frontiera de stat privind normele prevăzute de Dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale și Comisiei Extraordinare Naționale de Sănătatea Publică.

În același timp, nu au rămas în umbră celelalte procese administrative, astfel încât până în prezent a fost posibilă darea în exploatare a Sectoarelor Poliției de Frontieră „Soroca” și „Briceni” ale DR Nord, precum și semnate contracte pentru reconstrucția a altor 4 Sectoare din localitățile Brînza, Stoianovca, Toceni și Valea Mare; Cu suportul Poliției Federale a Republicii Federale Germania, a fost posibilă amenajarea terenului de baschet și volei în cadrul Centrului de Excelență în Securitatea Frontierei; Au fost elaborate modificările/ajustările de îmbunătățire a uniformei polițiștilor de frontieră și lansate achizițiile în acest sens; A fost semnat contractul de achiziție privind extinderea sistemului de telecomunicații în standard TETRA. Sunt încă un șir de procese în derulare, pe care, cu certitudine că, le vom finaliza către finele anului.

În scopul dezvoltării cooperării inter-instituționale menționez că au fost semnate 3 Acorduri de cooperare cu Inspectoratul Național de Probațiune, I.P. Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Serviciul de Informații și Securitate. Totodată, a fost semnat un Plan de cooperare între IGPF și Serviciul Vamal.

Cu referire la domeniul asistenței externe, Inspectoratul General a gestionat 7 proiecte de asistență externă, obiectivele cărora au fost îndreptate spre dezvoltarea infrastructurii frontierei de stat, consolidarea capacităților instituționale în domeniul asigurării securității frontaliere și formării profesionale a angajaților instituției.

T.: Ce planuri aveți pentru lunile rămase din anul curent?

C.G.: Activitatea Inspectoratului derulează în conformitate cu documentele de planificare aprobate la nivel național și instituțional. În conformitate cu acestea, dar și reieșind din ajustările introduse aferente prevenirii și combaterii COVID-19, ne-am propus să:

  1. Consolidăm în continuare capacitățile instituționale în partea ce ține de profilaxia COVID-19 și gestionarea eficientă a fluxurilor migraționale, în contextul crizei vizate;
  2. Implementăm mecanismele eficiente de control al securității aeronautice, urmare a intrării în vigoare a noii legi ce reglementează domeniul;
  3. Continuăm dezvoltarea mecanismelor de cooperare cu Ucraina, în contextul asigurării controlului segmentului central al frontierei moldo-ucrainene;
  4. Consolidăm domeniul de management al resurselor umane, dezvoltarea  și perfecționarea domeniului de formare profesională a angajaților Poliției de Frontieră, sporirea atractivității profesiei de polițist de frontieră;
  5. Valorificăm asistența externă oferită Poliției de Frontieră de către partenerii de dezvoltare și identificarea noilor surse de finanțare pentru a diminua povara asupra bugetului de stat, contribuind în așa fel la realizarea într-o manieră eficientă și eficace a managementului integrat al frontierei în conformitate cu documentele bunele practici internaționale.

T.: Tot mai des se vorbește despre un posibil al doilea val al pandemiei. Unele state, ca Israel, spre exemplu, reintroduc restricțiile caracteristice stării de urgență. Pe cât de pregătită este Poliția de Frontieră pentru a face față unei noi situații de genul celei din primăvară?

C.G.: Într-adevăr, anul 2020 până în prezent a fost marcat de fenomenul pandemiei, Poliția de Frontieră, precum și multe alte instituții din Republica Moldova, nu a fost angajată într-un astfel de exercițiu complex, care a pus la încercare capacitățile instituționale pe toate dimensiunile de activitate.

În aceasta perioadă, în comun cu alte autoritățile naționale și internaționale, am depus un efort consistent pentru a gestiona eficient situația creată, fapt care, consider, a jucat un rol important în consolidarea tuturor proceselor gestionate de instituție.

Astfel, în lumina ultimilor evenimente ce au avut loc, pot menționa că, Poliția de Frontieră este pregătită cu mult mai bine pentru a face față unei noi situații de genul celei din primăvară, având susținere din partea partenerilor din țară și de peste hotare, precum și având elaborate și aplicate în practică procedurile de lucru privind gestionarea COVID-19.

Desigur că, mizăm și în continuare pe suportul partenerilor externi, atât în partea ce ține de asistența tehnică pe care o oferă, dar și expertiza de neînlocuit difuzată de experții statelor partenere.

Mizăm pe o bună colaborare și în continuare cu autoritățile de frontieră ale statelor vecine în a soluționa problematica frontalieră.

Mizăm pe înțelegerea și efortul fiecărui cetățean în a gestiona cât mai eficient această situație complicată la nivel mondial.

T.: Vă mulțumim.

Cristina Pendea

Sondaj

  • Cine credeți că va câștiga alegerile prezidențiale?

    View Results

    Loading ... Loading ...